Klaus Iohannis obține a treia victorie într-o zi la CCR

Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia formulată de către preşedintele Klaus Iohannis asupra legii care modifică mai multe reglementări privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile. Astfel, actul normativ este neconstituţională şi se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.

„În esenţă, Curtea a reţinut că intervenţia Parlamentului în cadrul procedurii de reexaminare a legii solicitată de Preşedintele României s-a făcut cu depăşirea limitelor cererii de reexaminare, iar soluţia legislativă pentru care Parlamentul a optat denotă o nouă voinţă politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată iniţial. O astfel de situaţie echivalează cu crearea de novo a unei dispoziţii legale, întro modalitate care eludează cadrul constituţional, fiind sustrasă mecanismelor democratice care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, separaţia puterilor în stat, dar şi echilibrul şi controlul reciproc, prin nesocotirea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală care conferă Preşedintelui României dreptul de a solicita reexaminarea legii transmisă spre promulgare”, arată comunicatul de presă al CCR.

Stirile PROTV

Anunțul făcut la 10 ani de la dispariția misterioasă a avionului Malaysia Airlines MH370, cu 239 de oameni la bord

RomaniaTV

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte bugetarii. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Şeful statului a argumentat că legea a fost adoptată cu încălcarea jurisprudenţei CCR

Pe 30 decembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996.

21:02, 16 Dec 2024

George Simion spune că Nicușor Dan vrea să fie continuatorul lui Klaus Iohannis: „A fost de acord cu lovitura de stat dată”

08:43, 11 Dec 2024

FOTOȘi-a făcut Klaus Iohannis operație estetică la față? Ce spun medicii esteticieni despre intervenție

Şeful statului a argumentat că legea a fost adoptată cu încălcarea jurisprudenţei CCR referitoare la fixarea limitelor sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii prin cererea formulată de Preşedintele României şi cu încălcarea Constituţie.

Modificări la legea acvaculturii, declarate neconstituționale

Curtea Constituţională a admis, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii acvaculturii şi a constatat că unele dispoziţii din actul normativ sunt neconstituţionale.

Astfel, CCR a constatat că prevederea referitoare la trecerea terenurilor din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole şi terenurile aferente acestora, aflate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), în domeniul privat al statului, este neconstituţională, pentru că o asemenea operaţiune nu poate fi realizată printr-un act de reglementare primară.

Totodată, este neconstituţională şi procedura concesionării terenului aflat în administrarea ANPA pentru că nu stabileşte criteriile în funcţie de care se evaluează oportunitatea concesionării şi nici modul în care se evaluează acţiunile deţinute „la respectiva societate”.

Prevedere din legea cetățeniei, declarată neconstituțională

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că unele prevederi din obiecţia formulată de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea cetăţeniei sunt neconstituţionale.

Astfel, judecătorii Curţii au constatat că sintagma „este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei” din actul normativ este lipsită de claritate şi previzibilitate, întrucât din cuprinsul legii criticate, nu reiese dacă această perioadă de 10 ani trebuie să fie una neîntreruptă sau nu.