Președintele Klaus Iohannis a vorbit, duminică, la festivalul „Săptămâna Haferland”, unde a dat o nouă replică afirmațiilor rasiste făcute de Viktor Orban. Iohannis spune că țara noastră va continua să facă eforturi pentru o societate incluzivă, în opoziție directă cu afirmațiile rasiste și anti-europene făcute de prim-ministrul Ungariei, la începutul săptămânii, la Tușnad.
Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă sunt în satul Criț din Brașov, la sărbătoarea sașilor din Transilvania.
„România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale și să depună eforturi pentru a construi o societate cât mai incluzivă și tolerantă. Crezul european – unitate în diversitate – este întărit de evenimente precum cel la care participăm astăzi.
Niciodată, nicio dezbatere nu va putea să înlocuiască, și cu atât mai puțin, să deterioreze relațiile armonioase clădite în timp între români și cei cu care aceștia au împărțit vicisitudinile istoriei și cu care, acum, își construiesc destinul european”.
Klaus Iohannis a vorbit și despre invazia rușilor în Ucraina:
„Războiul dus de Federația Rusă în Ucraina și consecințele devastatoare ale acestuia, inclusiv asupra zonei de patrimoniu prin distrugerea instituțiilor culturale și a monumentelor istorice ucrainene, ne întăresc solidaritatea în jurul valorilor, principiilor democratice și ne determină să prețuim mai mult moștenirea istorică și culturală pe care am primit-o de la înaintașii noștri”.
Discursul integral al președintelui
„Mă bucur să vă văd pe toți aici. Nu sunt gazdă, dar după atâtea participări, și la a X-a ediție, cred că pot să spun și eu «Bine ați venit la Haferland!».
Sunt atât de mulți musafiri dragi pe care aș vrea pe toți să-i salut nominal, dar cred că s-ar consuma timpul meu cu asta și atunci da-ți-mi voie să-l salut în primul rând pe domnul Prim-ministru, care este la prima ediție, mai aveți până la a X-a. Să salut, evident, pe Veronica și Michael Schmidt, organizatorii, inițiatorii, gazdele acestui eveniment.
Ei fac o treabă extraordinară aici și vă felicit pe amândoi, Veronica, Michael, pentru că reușiți să ne adunați în fiecare an la acest eveniment.
Doamnelor și domnilor ambasadori,
Excelențe,Domnilor miniștri,
Domnule Prim-ministru, vă felicit că ați adus aproximativ jumătate din Guvernul României cu dumneavoastră. Este notabil şi cred că este foarte, foarte bine. Astfel de evenimente merită toată participarea și toată publicitatea aferentă.
Ne aflăm astăzi la a zecea ediție a acestui Festival care are o contribuție însemnată la promovarea culturii și a tradiției în Haferland – Țara Ovăzului și mă bucur că suntem aici, împreună, pentru a aniversa un deceniu de excelență.
Felicit organizatorii pentru toate eforturile depuse și pentru contribuția esențială adusă prezervării tradițiilor și patrimoniului săsesc!
Totodată, îi salut pe toți cei care an de an se reîntorc aici și pe cei care au curiozitatea să descopere aceste zone încărcate de istorie și tradiții, unde încă se simte farmecul de odinioară.
Prin proiecte ca cel pe care îl derulați, România este cunoscută și apreciată ca spațiu al valorificării identităților și al prețuirii relațiilor interumane, temelii ale dezvoltării durabile.
Războiul dus de Federația Rusă în Ucraina și consecințele devastatoare ale acestuia, inclusiv asupra zonei de patrimoniu, prin distrugerea instituțiilor culturale și a monumentelor istorice ucrainene, ne întăresc solidaritatea în jurul valorilor și principiilor democratice și ne determină să prețuim mai mult moștenirea istorică și culturală pe care am primit-o de la înaintașii noștri.
Autoritățile publice, îndeosebi cele locale, împreună cu cetățenii trebuie să înțeleagă că au responsabilitatea de a contribui la păstrarea tradițiilor și la protejarea autenticității peisajului cultural, pentru a oferi viitoarelor generații oportunitatea de a-și cunoaște, înțelege și valorifica rădăcinile identitare.
Turismul și organizarea de evenimente tematice sunt modalități excelente de a încuraja și de a asigura accesul la patrimoniul cultural, iar acest lucru este valabil deopotrivă la nivel național și la nivelul comunităților locale.
Istoria, tradițiile și cultura noastră devin un activ economic esențial în atragerea de investiții în momentul în care sunt recunoscute, respectate și promovate responsabil.
De aceea, o absorbție adecvată a fondurilor destinate promovării turismului cultural, în special cele europene, devine, dincolo de calitatea de obiectiv administrativ, și o datorie morală și un act de responsabilitate.
În România anului 2022, cultura și tradițiile minorităților naționale sunt apreciate și promovate, iar plus-valoarea adusă de acestea este recunoscută de societate. Într-o societate modernă și democratică, dialogul intercultural este în firescul lucrurilor și devine sursă a prosperității.
România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale și să depună eforturi pentru a construi o societate cât mai incluzivă și tolerantă.
Crezul european „Unitate în diversitate!” este întărit de evenimente precum cel la care participăm astăzi.Niciodată, nicio dezbatere nu va putea să înlocuiască și, cu atât mai puțin, să deterioreze relațiile armonioase clădite în timp între români și cei cu care aceștia au împărțit vicisitudinile istoriei și cu care acum își construiesc destinul european.
Revenind la evenimentul de astăzi, este lăudabil că Festivalul acordă o importanță deosebită educației, protecției mediului și sustenabilității. În ultima perioadă resimțim din ce în ce mai mult efectele schimbărilor climatice și este foarte important ca fiecare dintre noi să conștientizeze pericolul pe care îl reprezintă acestea.
Avem responsabilitatea de a ne proteja planeta și resursele și de aceea trebuie să dezvoltăm comunități sustenabile și reziliente, cu respect față de mediul înconjurător.
În acest context, educația rămâne cheia unui viitor mai „verde”, a unei societăți durabile, cu asumare identitară. Mă bucur că Guvernul întreprinde în această perioadă pași concreți pentru implementarea proiectului meu de suflet, România Educată.
Legile și normele de aplicare pentru implementarea acestui Proiect trebuie să reflecte nu doar litera, ci și spiritul său incluziv, în care valorile fundamentale în construcția și practicile sistemului de educație – sunt respectate.
Așa cum am spus în repetate rânduri, doar împreună putem construi România Educată de mâine. Așadar, toată această perioadă de dezbatere publică este esențială pentru ca, la finalul ei, să nu avem doar un pachet legislativ închegat, ci și un proiect care se bucură de o susținere publică largă.
Lumea s-a schimbat deja și continuă să se schimbe accelerat. În era tehnologiei, a obiectivelor „verzi”, a vitezei și accesului la informații, cultura și tradițiile ne oferă noi provocări în accesarea și cunoașterea acestora.
De asemenea, modul în care ne reconectăm la valorile identitare face parte integrantă din dezvoltarea noastră ca națiune.
Doamnelor și domnilor,
Comunitatea germană din România și partenerii de schimburi culturale, economice și politice din Germania au avut dintotdeauna și vor continua să aibă un rol activ în susținerea dezvoltării și mai profunde a parteneriatului nostru.
De zece ani, Festivalul „Săptămâna Haferland” este un bun exemplu al modului în care pot fi făcute lucrurile, cu multă dăruire, pasiune și respect pentru tradiții.
Vă mulțumesc pentru toate eforturile pe care le-ați depus pentru a duce mai departe tradițiile săsești! Sunt convins că Festivalul Haferland va continua și în anii următori cu ediții la fel de frumoase.Vă mulțumesc și vă doresc zile frumoase și sănătate!”.
Cel mai „pe față” trădător de neam și țară din istoria Daciei: un jeg neamț.
Cel mai mare trădător de neam și țară din istoria Daciei: o mizerie de neamț.
L-as vota pe Viktor Orban si cu ochii inchisi
iohANUS a declarat acu’ vreo 2 ani ca Romanika e gata sa primeasca toata jegurile din africa si musulmania
Probabil are nevoie de chiriasi la cele 7 case luate din meditatii
Toti profesorii din Romanika au cel putin 7 case, evident , din meditatii
Da știm, lingi unguri sa stea la guvernare, la furat și sa cumpere cât pot de mult teren in Ardeal . Ești un nimic. Poate facem ceva și ajungi la pușcărie