La ceea ce s-ar fi putut numi Conferință de presă pe scări (o nouă dovadă a balamucului actual românesc, pentru că fiind vorba de o decizie importantă întîlnirea cu presa trebuia să se petreacă într-un cadru organizat), premierul desemnat Nicolae Ciucă a anunțat că-și va depune mandatul. Putem considera că mandatul e ca și depus. Nimeni nu și-ar putea permite să se răzgîndească. Țățismul mediatic de pe scări a făcut practic imposibilă lămurirea a ceea ce se va întîmpla în zilele următoare. Întrebările se încălecau una peste alta, fătucele de la televiziunile minore se înfigeau în față cu microfonul purtînd sigla postului la care (deocamdată) lucrează. Din această larmă de gîște care n-au salvat Capitoliul, am înțeles că BEx al PNL a decis să propune BPN de marți, 2 noiembrie 2021:
- a) Nicolae Ciucă să-și depună mandatul.
- b) PNL să înceapă negocieri pentru formarea unui guvern plin fie cu USR, fie cu PSD.
Ce se va întîmpla în planul vieții politice?
E o întrebare absolut necesară, deoarece în România de azi nimeni nu mai discută o ipoteză plecînd de la prevederile legale și constituționale, și mai ales de la realități.
Potrivit Constituției, mingea e – ca să spun așa – la Președinte. La întoarcerea de la Glasgow președintele trebuie să primească mandatul depus de Nicolae Ciucă. O dată îndeplinită această formalitate, președintele poate să:
- a) Convoace partidele la noi consultări.
- b) Să anunțe că nu va convoca imediat consultări pentru a lăsa timp partidelor să negocieze. E curios că, deși inițial, după căderea Guvernului Cîțu, Klaus Iohannis a declarat, în chip corect, că lasă timp de gîndire partidelor, s-a grăbit să convoace consultări. Fără a avea garanția că ofertanții pot alcătui majoritatea, a desemnat pe Dacian Cioloș premier și, apoi, după căderea Guvernului în Parlament, l-a desemnat pe Nicolae Ciucă. Acesta a eșuat în formarea Guvernului minoritar și de asta și-a depus mandatul. Din acest punct de vedere, în noua situație înțelept din partea lui Klaus Iohannis ar fi să lase răgaz partidelor să negocieze și să le cheme la consultări abia după ce acestea au ajuns la o înțelegere privind majoritatea.
Indiferent de momentul cînd vor fi convocate consultările, partidele parlamentare se vor întruni la nivel de conducere și vor decide mandate de negociere cu alte partide. PNL, de exemplu, trebuie să se întrunească în BPN și să decidă că partidul poate negocia cu alte partide în vederea unei majorități coaliția de guvernare. Așa cum se conturează deja, PNL va da mandat unei Delegații să negocieze și cu USR și cu PSD. O dată cu depunerea mandatului, Nicolae Ciucă se întoarce la condiția de simplu membru PNL. Dacă se pariază mai departe pe el ca premier (și cred că așa se va întîmpla), BPN va decide că propunerea de premier e Nicolae Ciucă. Asta nu înseamnă că pe parcursul negocierilor, PNL n-ar putea renunța la pretenția de a da premierul. Nicolae Ciucă trebuie în același timp să primească mandat de negociere (în numele PNL și nu ca premier desemnat) cu alte partide. Înainte de începerea negocierilor, USR și PSD știu deja:
- a) Că PNL pretinde din start să dețină postul de premier.
- b) Că premier va fi Nicolae Ciucă.
Din punct de vedere constituțional, aceste negocieri, care ar trebui să aibă loc pînă la consultări (dacă ar fi după consultări ajungem în situația de acum, premierul desemnat n-are timp să negocieze pe îndelete), pot fi inițiate și de PSD și de USR. Din punct de vedere practic, știindu-se că președintele de facto al PNL e Klaus Iohannis, USR și PSD vor lăsa PNL inițiativa.
Pentru că se tot vorbește de scenarii privind posibilele alianțe, realitățile arată că negocierile PNL-USR sînt condamnate la eșec:
- a) Deși presa de casă a USR cultivă teza unui USR dispus să refacă alianța cu PNL și, în consecință, PNL n-ar vrea, în realitate nici USR nu se grăbește să refacă alianța. O dată ajuns președinte Dacian Cioloș, USR crede că e mai bine în Opoziție decît la Putere. Partidul e convins că stînd în Opoziție va cîștiga pe linie în 2024. Convingerea se bazează pe teza că o putere alcătuită din PNL și PSD (USR are interes în această alianță) ar fi o sursă însemnată de capital electoral pentru un USR rămas în Opoziție. Dacă USR ar vrea să revină în Coaliție s-ar fi semnalat din partea liderilor o îmblînzire a poziției față de PNL. Din cîte se vede USR atacă PNL mai rău decît o face PSD. Jocul USR are drept scop să arate electoratului de Dreapta că nu USR, ci PNL poartă vina pentru eșecul negocierilor, că PNL a vrut de la început alianța cu PSD.
- b) Alianța cu USR nu mai asigură majoritatea. Rîndurile parlamentarilor PNL s-au subțiat prin manevra Ludovic Orban. Deși cochetează cu USR, în eventualitatea unui vot pentru un Guvern PNL-USR, Grupul condus de Ludovic Orban va dori, în schimbul votului, oameni în Guvern. PNL-ului îi va fi imposibil să accepte așa ceva. E limpede în aceste condiții că alierea cu USR nu merită cedări majore din partea PNL.
Singura alianță a PNL rămîne cea cu PSD. Cu un premier desemnat în persoana lui Nicolae Ciucă, lui Marcel Ciolacu îi va fi mult mai ușor să-și convingă colegii (Marcel Ciolacu n-are putere în PSD) să intre într-o combinație cu PNL. Se vorbește de o împărțire în două a timpului de pînă la alegerile din 2024: jumătate cu un premier PNL, jumătate cu un premier PSD, după formula din Israel. Pe hîrtie lucrurile par simple. În realitate ele sînt complicate. Marcel Ciolacu n-are prea multă putere în partid. Pentru a supraviețui la șefie, el face naveta între diferitele triburi din PSD, acceptîndu-le șefilor de trib toate hachițele. Admițînd că se va face un Guvern PSL- PSD, șefii de trib nu se vor pune niciodată de acord cînd va veni vorba de o măsură mai importantă a Guvernului. De luat seamă la faptul că mulți lideri PSD vor va partidul să rămînă în Opoziție pentru ca în 2024 să cîștige la scor parlamentarele și localele. Din acest punct de vedere, PSD are interesul unei Coaliții de guvernare PNL- USR. Așa cum USR are interesul unei Coaliții de guvernare PNL-PSD.
Admițînd că se ajunge la un Acord, partidele merg la consultări și Kluas Iohannis îl desemnează pe Nicolae Ciucă. În cele 10 zile rămase Nicolae Ciucă nu negociază acorduri, ci funcțiile în Guvern și împărțirea efectivă a Puterii. Oricît ar părea de ciudat, aceste negocieri pot dura și un an de zile. Dacă pică Guvernul Ciucă, pe 18 decembrie 2021, președintele trebuie să decidă dizolvarea Parlamentului. Cum Nicolae Ciucă n-a depus mandatul, se cere pentru dizolvarea Parlamentului condiția căderii celor două Guverne. Dacă ea nu e îndeplinită, Parlamentul nu poate fi dizolvat. Chiar dacă au trecut 60 de zile de la prima cădere.
Deși intru și eu în jocul scenariilor bazate pe combinații sînt convins că nici o combinație nu va fi posibilă.
Pînă la urmă anticipatele rămîn singura soluție realistă.