Județul Iași, în fruntea clasamentului național al pierderilor din rețeaua de termoficare

Județul Iași înregistrează slabe performanțe în ceea ce privește rețeaua de termoficare. Județul se află în fruntea clasamentului național al pierderilor de pe rețea. Ar trebui investiții puternice pentru ca această resursă să nu fie irosită.

România dispune de o infrastructură vastă pentru încălzirea centralizată, care însumează peste 4.380 de kilometri de rețele și deservește în jur de 1,05 milioane de utilizatori. Cu toate acestea, sistemele existente se confruntă cu pierderi semnificative pe traseul rețelelor de distribuție a agentului termic.

RomaniaTV

MApN, anunț important, de ultimă oră, care îi vizează pe toți românii. Ce urmează să se întâmple

Observatornews.ro

Vremea 2 - 30 iunie 2025. Aer tropical peste România, după frig şi ploi; temperaturi de peste 30 de grade

Potrivit unui raport realizat de Energy Policy Group (EPG) – o organizație independentă care se ocupă cu cercetarea în domeniul politicilor energetice și al tranziției climatice – din totalul de 10,7 TWh de energie termică generați în 2022, doar 6,7 TWh au ajuns efectiv la consumatori. Aceste date evidențiază un nivel ridicat de ineficiență în livrarea energiei către populație.

Județul Iași, în fruntea clasamentului național al pierderilor din rețeaua de termoficare

Pierderile semnificative de energie și consumul propriu de funcționare au reprezentat aproape 38% din totalul energiei termice produse în rețelele centralizate din România, arată o analiză realizată de Energy Policy Group (EPG). Printre orașele care se confruntă cu cele mai mari pierderi se regăsesc Constanța, Iași și Arad – toate având o pondere relativ scăzută de locuințe racordate la sistemele locale de termoficare.

La polul opus se află municipiul Râmnicu Vâlcea, unde sistemul funcționează cu un randament mult mai bun. Aici, eficiența sporită este atribuită unei componente industriale ridicate – orașul înregistrând cel mai mare consum industrial de energie termică din rețeaua centralizată la nivel național. Conform raportului analizat de InfoClima, una dintre principalele cauze ale acestor disfuncționalități o constituie lipsă cronică de investiții, infrastructura depășită și modelul economic neviabil, bazat în mare parte pe subvenții oferite de autorități.

Aceste subvenții, menite să mențină prețurile reglementate la un nivel suportabil pentru populație, au pus presiune pe bugetele locale, reducând semnificativ resursele disponibile pentru modernizarea rețelelor. În acest context, sustenabilitatea acestor sisteme devine tot mai incertă, mai ales în condițiile în care România s-a angajat la nivel european în tranziția către decarbonizare.

Alexandru Ciocan, doctor în științe inginerești și membru în echipa EPG, explică faptul că actualele sisteme de încălzire centralizată au fost proiectate și dezvoltate în perioada comunistă. De-a lungul timpului, însă, degradarea instalațiilor, lipsa finanțării și slaba adaptare la realitățile economice actuale au dus la o scădere drastică a numărului de SACET-uri (Sisteme de Alimentare Centralizată cu Energie Termică). Dacă în anul 1989 existau 315 astfel de sisteme în funcțiune, în 2022 mai erau doar 49 de municipii care operau astfel de rețele.

Tot Ciocan subliniază că, în doar un an, s-a înregistrat o scădere de aproape 39.000 de consumatori conectați la aceste sisteme – o reducere de 3,7% față de 2021. La această tendință descendentă a contribuit și dispariția marilor consumatori industriali, în special fabricile care utilizau abur tehnologic în procesul de producție. Această realitate reflectă nu doar o problemă tehnică, ci și una economică și socială, care pune sub semnul întrebării viitorul termoficării centralizate în România.

Ieșenii plătesc facturi mai mici la încălzire decât media națională

Autorii raportului au analizat funcționarea sistemelor de termoficare din 11 municipii mari din România și au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește eficiența și pierderile din rețea. În anul 2022, cele mai mari pierderi s-au înregistrat în Constanța, unde peste 62% din energia termică produsă nu ajungea la consumator, urmată de municipiul Iași, cu pierderi de aproape 47%, și Arad, cu un nivel de aproximativ 44%. Timișoara și Bucureștiul completează topul cu pierderi de 41,8% și, respectiv, 39%.

În schimb, orașe precum Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Craiova sau Oradea se descurcă mult mai bine în gestionarea sistemelor de încălzire centralizată, raportând pierderi sub 30%. De exemplu, la Râmnicu Vâlcea s-au înregistrat pierderi de doar 17,2%, ceea ce plasează orașul în fruntea clasamentului eficienței energetice.

Deși la Iași pierderile sunt foarte mari, populația se bucură de unul dintre cele mai scăzute tarife la energia termică. Astfel, consumatorii din Iași plătesc aproximativ 285 de lei pentru un megawatt-oră, fără TVA, fiind urmați de cei din Oradea și Sânmartin, unde prețul este de 343,9 lei/MWh. În schimb, la Constanța – care înregistrează cele mai mari pierderi – se aplică și cel mai mare tarif: 1.033 lei/MWh. Bucureștiul și Cluj-Napoca se află și ele în partea superioară a clasamentului, cu prețuri de 928,8 și, respectiv, 689,6 lei/MWh.

Analiza mai arată că toate municipiile incluse în studiu își propun, în strategiile locale, reabilitarea sistemelor actuale și modernizarea infrastructurii. Accentul cade pe înlocuirea centralelor vechi, modernizarea rețelelor și reducerea pierderilor. De asemenea, se remarcă o orientare tot mai clară către gaze naturale, ca o soluție intermediară în tranziția de la cărbune către surse mai verzi, precum hidrogenul.

În cadrul concluziilor, autorii studiului explică faptul că orașe precum Iași, Constanța și Arad se confruntă cu provocări serioase, din cauza infrastructurii învechite și a investițiilor insuficiente în timp. Se depun, însă, eforturi pentru a repara aceste deficiențe prin lucrări ample de modernizare – în special prin înlocuirea conductelor deteriorate, actualizarea cazanelor și extinderea capacităților de cogenerare. Potrivit cercetătorilor, aceste demersuri sunt esențiale nu doar pentru a reduce pierderile, ci și pentru a alinia sistemele de termoficare la cerințele actuale de eficiență și sustenabilitate.