JD Vance s-a întâlnit cu Papa Francisc în Duminica Paștelui. Mesajul transmis de Suveranul Pontif vicepreședintelui Statelor Unite

Într-o întâlnire încărcată de simbolism și tensiuni ideologice, Papa Francisc l-a primit duminică, 20 aprilie, în Duminica Paștelui, pe vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, cu doar câteva ore înainte de moartea sa. A fost o întrevedere fulger, de doar câteva minute, dar care marchează o pagină istorică în relația complicată dintre Vatican și administrația Trump, o relație marcată de critici, neînțelegeri și poziționări profund diferite asupra lumii.

Vicepreședintele american, convertit la catolicism în urmă cu doar șase ani, i-a spus Papei, emoționat: „Mă rog pentru dumneavoastră în fiecare zi.” La final, i-a sărutat mâna și l-a atins ușor pe braț – un gest rar, aproape intim, care părea să transmită o dorință de reconciliere, sau poate un respect tăcut față de omul care a fost lider spiritual pentru 1,4 miliarde de catolici.

RomaniaTV

Soţia celui mai temut interlop al României tună şi fulgeră: S-ar putea să se trezească BALAURUL!

Observatornews.ro

Şoc uriaş trăit de o mamă cu 2 copii, amendată cu 5.000 de euro pentru o parcare de 2 ore la un magazin din UK

Ultima binecuvântare publică a Papei

După întâlnire, Papa a fost dus în balconul Bazilicii Sf. Petru, unde a oferit o ultimă binecuvântare tăcută, în fața a 35.000 de oameni adunați în Piață. Arhiepiscopul Diego Ravelli a citit mesajul Urbi et Orbi, care a devenit, retrospectiv, testamentul său spiritual, o pledoarie pentru pace, empatie și umanitate, în contrast frapant cu tonul politic al Washingtonului oficial.

Vizita lui Vance a fost interpretată de unii ca o acțiune conciliantă, una dintre puținele de acest gen de când a devenit vicepreședinte. Însă decalajul dintre valorile promovate de Papa și politicile administrației Trump este profund.

Francisc a criticat în repetate rânduri măsurile dure împotriva migranților, tăierile de fonduri pentru ONG-uri catolice și retorica anti-imigrație. Vance, la rândul său, nu a ezitat să conteste unele dintre învățăturile sociale ale Bisericii, mai ales cele legate de grija față de migranți. De altfel, în timpul campaniei electorale, el a încercat să justifice ideea deportărilor în masă printr-o interpretare discutabilă a principiului teologic ordo amoris.

Papa i-a răspuns, indirect dar clar, într-o scrisoare către episcopii americani: „Adevăratul ordo amoris se descoperă meditând la parabola Bunului Samaritean.” O frază care a devenit un manifest al milei creștine, în opoziție cu naționalismul agresiv și excluderea celor vulnerabili.

Dialog între lumi paralele

Întâlnirea cu cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a fost ceva mai amplă. Discuțiile au atins teme precum libertatea religioasă, crizele umanitare și migranții. A fost o tentativă de menținere a unui dialog diplomatic, dar tonul rece al unor mesaje recente – inclusiv postări ale Ambasadei SUA la Vatican, trădează un climat tensionat.

Un exemplu grăitor: chiar în Vinerea Mare, ambasada americană lăuda pe X politicile anti-imigrație ale administrației Trump, în timp ce episcopii catolici americani publicau texte în care condamnau „campaniile de șoc și spaimă” împotriva migranților.

Pentru mulți observatori ai Vaticanului, întâlnirea a fost un ultim gest de deschidere, poate chiar o șansă, ratată sau nu, de a reconcilia două viziuni divergente asupra credinței și politicii. Dincolo de semnificația sa religioasă, a fost și un moment geopolitic. Vaticanul spera la o colaborare mai solidă cu administrația americană în privința Ucrainei și a sprijinirii păcii internaționale. Dacă această întâlnire a fost o punte reală sau doar un exercițiu de imagine, rămâne de văzut.

Papa Francisc a părăsit această lume după ce și-a exprimat, poate pentru ultima dată, credința într-o umanitate care poate alege iertarea în locul fricii, incluziunea în locul excluderii și pacea în locul dominației.