În Japonia, la opt luni de la înregistrarea primelor cazuri de coronavirus, lupta cu COVID-19 se duce fără aplicarea unor reguli drastic, așa cum se întâmplă în multe țări din Europa.
Școlile, restaurantele și barurile sunt deschise, trenurile sunt pline, iar guvernul implementează campanii naționale pentru a încuraja populația să călătorească în țară sau să mănânce în oraș, ca strategii de recuperare a economiei.
Este, potrivit autorităților din Japonia, rezultatul unei ”abordări unice” a pandemiei care i-a ajutat să mențină virusul la distanță și să reducă impactul economic. În Japonia s-au înregistrat doar 86.027 cazuri și 1602 decese.
„În Japonia folosim o abordare diferită de cea care a fost utilizată în majoritatea lumii“, spune, pentru BBC Mundo, dr. Hitoshi Oshitani, profesor de virologie la Școala de Medicină a Universității Tohoku.
Strategia aplicată în Japonia a fost că oamenii trebuie să învețe să trăiască cu virusul. Potrivit lui Hitoshi Oshitani, pentru aceasta, ”am încercat să reducem transmisia cât mai mult posibil, menținând în același timp activitățile sociale și economice”.
Fără reguli drastice în Japonia
Hitoshi Oshitani susține că unul dintre elementele care au condus Japonia și alte țări asiatice să fie mai bine pregătite pentru a face față coronavirusului este că, de-a lungul istoriei, s-au confruntat și cu alte epidemii.
În Japonia, oamenii nu au fost obligați să stea în case, nefiind nicio bază legală, iar țara, deși este una dintre cele mai dezvoltate din Asia, nu avea capacitatea de a produce și de a efectua teste de masă, așa cum făcea Coreea de Sud.
Cerințele sunt minime: purtați o mască, mențineți distanța fizică, spălați-vă mâinile, nu țipați, nu vorbiți tare, nu vă sărutați și nici nu dați mâna. În plus, s-a ținut cont că virusul poate fi transmis de asimptomatici.
Experții din Japonia au ajuns repede la concluzia că noul coronavirus poate fi transmis prin aer.
„Dovezile timpurii ne-au făcut să înțelegem că coronavirusul nu se transmite numai prin tuse, strănut și contact, ci și în microparticule care plutesc și circulă în aer”, precizează dr. Hitoshi Oshitani.
Reguli de bun simț
Japonia a apelat la niște reguli simple, care pot fi aplicate foarte ușor de fiecare cetățean. Strategia face referire la evitarea locurile cu ventilație slabă, evitarea locurile în care există mulțimi și evitarea locurile închise în care oamenii vorbesc tare.
Astfel, evenimentele sportive, de exemplu, sunt permise, dar oamenii nu pot striga. În multe baruri și restaurante, clienții sunt rugați să vorbească în liniște sau să asculte muzică în loc să vorbească.
Potrivit lui Oshitani, diverse aspecte culturale ale japonezilor au contribuit, de asemenea, la răspunsul local de a învăța să trăiască o viață ”normală” în timpul pandemiei.
„Se știe că japonezii sunt mai înclinați să mențină distanța fizică decât se face în Occident și un alt element care a avut un impact mare este presiunea socială, nimănui din Japonia nu-i place să fie ales ca fiind responsabil pentru transmiterea virusului”, a mai spus dr. Hitoshi Oshitani.
Nemulțumiri din partea populației
Chair dacă măsurile luate nu au fost foarte restrictive, așa cum se întâmplă în multe țări din Europa, strategia n ua fost foarte bine primită de certățeni. Sondajele de opinie arată o nemulțumire generală a populației față de guvernul central, despre care se spune că a dat un răspuns lent și confuz.
Nivelul scăzut al testelor pentru detectarea virusului la început și obstacolele care încă există pentru accesul la acestea au determinat, de asemenea, numeroși jurnaliști și experți locali să spună că a fost un impediment pentru a urmări în mod eficient boala, mai notează sursa citată.