Italia şi-ar putea folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea noilor reguli fiscal-bugetare ale UE

Italia şi-ar putea folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea noilor reguli fiscal-bugetare ale UE dacă rezultatul negocierilor dintre partenerii europeni nu satisface cererile sale, a declarat miercuri şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Pactul de stabilitate şi creştere a fost suspendat în anul 2020 din cauza pandemiei COVID-19 şi ar urma să fie repus în aplicare anul viitor într-o variantă revizuită. Italia, ţară puternic îndatorată, doreşte reguli mai relaxate privind cheltuielile bugetare, în timp ce alte state membre ale UE cer impunerea unei discipline bugetare mai stricte.

Stirile PROTV

Coșmar la bordul avionului elvețian care decolase din București și a aterizat de urgență. Un însoțitor de zbor este la ATI

RomaniaTV

Suma COLOSALĂ plătită de Ștefan Bănică și Andreea Marin pentru facultatea fiicei lor. Violeta va studia la...

„Nu exclud nicio opţiune. Cred că trebuie să examinăm ce este cel mai bine pentru Italia”, a spus Meloni într-o intervenţie în parlamentul de la Roma înaintea summitului european din 14-15 decembrie.

„Dacă nu va fi găsită o soluţie, dacă nu se ajunge la un acord vom reveni la parametrii anteriori”, a adăugat ea, după ce guvernul său a sugerat de asemenea că, în lipsa unui acord satisfăcător asupra pactului de stabilitate şi creştere, nu va ratifica nici reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro.

Statele UE trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar anual de cel mult 3% din PIB

Pactul de stabilitate şi creştere prevede că statele UE trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar anual de cel mult 3% din PIB şi datoria lor publică să nu fie mai mare de 60% din PIB, cu măsuri disciplinare aplicate celor care nu fac suficiente eforturi pentru a se încadra în aceste limite pe care însă multe state membre le depăşesc considerabil, cum este chiar cazul Italiei, a cărei datorie publică este de peste 140% din PIB.

Regulile revizuite propuse de Comisia Europeană introduc o traiectorie de ajustare fiscală axată pe reducerea cheltuielilor bugetare pe parcursul a patru până la şapte ani. Însă Germania le-a cerut statelor UE puternic îndatorate, precum Italia, să-şi reducă în fiecare an datoria publică cu cel puţin cu 1% din PIB.

În proiecţia de buget pe anul viitor Italia şi-a mărit ţinta de deficit la 4,3% din PIB, faţă de cea de 3,7% stabilită anterior, şi a avertizat că până în anul 2026 nu va ajunge la un deficit de 3% din PIB, ceea ce nu lasă să se întrevadă în acest timp nici reducerea datoriei.

În schimb, Guvernul german a decis miercuri că de anul viitor va reveni la aplicarea regulii constituţionale care îi interzice să facă împrumuturi anuale peste plafonul de 0,35% din PIB şi prin urmare Germania îşi va reduce cheltuielile bugetare.