Prima pagină » Eveniment-Social » Istoricii din România, printre care şi fostul şef al Arhivelor Statului din Iaşi, Cătălin Botoșineanu, dezvăluie că SRI „a distrus istoria de după 1989”
Istoricii din România, printre care şi fostul şef al Arhivelor Statului din Iaşi, Cătălin Botoșineanu, dezvăluie că SRI „a distrus istoria de după 1989”

Istoricii din România, printre care şi fostul şef al Arhivelor Statului din Iaşi, Cătălin Botoșineanu, dezvăluie că SRI „a distrus istoria de după 1989”

11 mai 2022, 09:26,
în Eveniment-Social

Centrul de Consultanţă Istorică arată că, plecând de la memoriul arhiviștilor români a fost publicat în Revista Arhivei Maramureșene, an XIV, nr. 4/2021, pp. 86-90, printre autori aflându-se şi fostul şef al Arhivelor Statului din Iaşi, Cătălin Botoșineanu, se dezvăluie că Serviciul Român de Informaţii (SRI) „a distrus istoria de după 1989”.

Redăm în cele ce urmează concluzia istoricilor din România cu privire la acuzațiile aduse SRI.

„𝐍𝐨𝐮𝐥 𝐁𝐞𝐫𝐞𝐯𝐨𝐢𝐞𝐬̦𝐭𝐢. 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐯𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢, 𝐒𝐑𝐈 𝐬̦𝐢 „𝐝𝐨𝐢 𝐬̦𝐢-𝐮𝐧 𝐬𝐟𝐞𝐫𝐭” 𝐚𝐮 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐬 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐜𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢
Arhiviștii au printre atribuții activități de control și acordarea asistenței de specialitate creatorilor de documente. În timpul unor astfel de controale, unii dintre ei au observat o practică înfiorătoare: 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢, î𝐧 𝐦𝐨𝐝 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐒𝐑𝐈 𝐬̦𝐢 „𝐝𝐨𝐢 𝐬̦𝐢-𝐮𝐧 𝐬𝐟𝐞𝐫𝐭”, 𝐚𝐮 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐬 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢. Amploarea acestor măsuri i-a determinat pe unii dintre ei să transmită un memoriu conducerii Arhivelor Naționale ale României și Ministerului Afacerilor Interne.
În memoriul din iulie 2021, mai mulți arhiviști din structurile județene Cluj, Iași și Maramureș ale Arhivelor Naționale ale României au semnalat abuzurile comise de Serviciul Român de Informații și faimosul „doi și-un sfert”.
√ Distrugerea periodică a documentelor clasificate „într-un mod arbitrar”
√ Punerea arhiviștilor în fața unui fapt împlinit, anume „creditarea” distrugerii acestor documente „doar pe baza unui proces verbal de distrugere”
√ Distrugerea documentelor create în perioada comunistă „la aproape toți marii creatori de documente, inclusiv primăriile reședințe de județ” de birourile documente secrete, sub coordonarea directă a SRI.
√ Distrugerea documentelor clasificate de structurile subordonate MAI create în anii 1990.
√ Sustragerea instituțiilor care crează documente clasificate de sub controlul Arhivelor Naționale ale României
𝘾𝙤𝙣𝙘𝙡𝙪𝙯𝙞𝙖 𝙖𝙧𝙝𝙞𝙫𝙞𝙨̦𝙩𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙚𝙨𝙩𝙚 𝙪𝙧𝙢𝙖̆𝙩𝙤𝙖𝙧𝙚𝙖:
„𝐒-𝐚 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐨 𝐜𝐚𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐅𝐀𝐍, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞, 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥”.
Mai jos redăm câteva pasaje din memoriul arhiviștilor:
„Domnule Director al Arhivelor Naționale ale României,
Vă aducem la cunoștință o situație întâlnită la instituții care gestionează documente clasificate, susceptibile de a face parte din FÂN, instituții aflate atât în subordinea MAI, și care, din perspectiva documentelor clasificate, sunt supuse controlului structurilor teritoriale ale DGIPI, dar și civile, controlate de către structurile SRI. Periodic, documentele clasificate sunt pur și simplu distruse, într-un mod arbitrar, prin decizii ale acestor structuri, fără avizul Arhivelor Naționale, fapt care afectează deja ireversibil Fondul Arhivistic Național.
La nivelul ANR, prin circulare trimise în teritoriu de către Structura de Securitate s-a preluat întocmai formularistica DGIPI. La prima vedere, pare că suntem puși în situația să credităm distrugerea unor documente clasificate doar printr-un proces verbal de distrugere, indiferent de termenul de păstrare a respectivelor documente, în temeiul art 76 și 79 din HG 585/2002.
„Scuza” folosită de către SRI și DGIPI, la care, până în acest moment, pare că ANR a aderat, este aceea că legislația pe linia documentelor clasificate și cea arhivistică nu au fost puse de acord în ceea ce privește folosirea concomitentă a termenului de păstrare și a termenului de clasificare, cu atât mai mult cu cât documentele secrete de serviciu nu au prevăzut un termen pornind de la care se poate face declasificarea acestora. în practică, pentru instituțiile abilitate pe linia informațiilor clasificate termenul de păstrare prevăzut în nomenclatoare pentru documentele clasificate, inclusiv termenul de păstrare permanent, nu au nicio valoare. Documentele clasificate se distrug prin decizii ale Structurilor de Securitate, pentru instituțiile din cadrul MAI, sau prin coordonare directă de către SRI, în cazul instituțiilor civile.
𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭𝐚̆, 𝐥𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝐭𝐨𝐭̦𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞, 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦, 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐁𝐃𝐒, 𝐛𝐢𝐫𝐨𝐮 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞, 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐬𝐞 𝐬𝐮𝐛 𝐜𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐒𝐑𝐈. 𝐋𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐚𝐟𝐢𝐚𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐮𝐛𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚 𝐌𝐀𝐈, 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐮 𝐩𝐨𝐬𝐭-𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭. 𝐒-𝐚 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐨 𝐜𝐚𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐅𝐀𝐍, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞, 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥.
Vă reamintim faptul că în depozitele ANR, în arhivele fostelor Inspectorate de Poliție, a Ministerului de Interne, a Prefecturilor există foarte multe documente, cel puțin pentru al doilea război mondial, cu informări, rapoarte ale structurilor de informații/agenți de poliție despre stările de spirit ale populației, persoane suspecte, clasificate la nivelul de secrete de stat. În istoriografia românească există direcții de studii serioase, cu lucrări premiate de Academia Română, despre munca de „intelligence” a structurilor din prima jumătatea secolului al XX-lea. Dacă se va continua în acest sens, la nivelul României nu vom mai putea documenta evenimente a căror importanță a necesitat clasificarea documentației”, arată Centrul de Consultanţă Istorică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
14 decembrie 2024
14 decembrie 2024