Ion Cristoiu: Prin Constituție, demnă de respect, Moțiunea de cenzură a devenit în ultima vreme, prin folosirea ei de către partide în interes politic, ușa stricată de la WC-ul gării

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie în această zi despre moţiunea de cenzură şi despre cum a fost ea folosită, în mod greşit, de partidele politice. Redăm, integral, editorialul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu pe propriul blog:

Marți, 28 septembrie 2021, Curtea Constituțională a României a dat publicității următorul Comunicat de Presă:

„În ședința din data de 28 septembrie 2021, Curtea Constituțională a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

RomaniaTV

Mihai Trăistariu, dezvăluiri despre relația cu Ioana Ignat. De ce a fost părăsit: Ne plăcea să facem dragoste în fiecare dimineaţă

Observatornews.ro

Ministrul Finanţelor clarifică situaţia impozitării banilor trimişi între rude. Cine este în vizorul ANAF

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduită Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021. «Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!».
Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale.
Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat.”

Decizia CCR a fost imediat interpretată în fel și chip. Sau, mai precis, după chipul și asemănarea politicienilor. Fiecare a descoperit în text și a spus asta întregii națiuni ceea ce voia să vadă interesul său de moment.

De-a lungul timpului postdecembrist au fost multe Decizii ale CCR, suficient de confuze pentru că ele să nu fie aplicate imediat, părțile în conflict, care s-au adresat CCR ca unui Arbitru Suprem, fiind de acord să aștepte Motivarea. Comunicatul din 28 septembrie 2021 e un text de o limpezime exemplară. El nu dă nici o șansă posibilității de interpretare a Deciziei după cum îl duce pe fiecare nu atât capul, cât mai ales interesul.
Comunicatul spune clar că Parlamentul a încălcat Constituția refuzând finalizarea procedurilor privind Moțiunea de cenzură.

Și mai spune ceva clar Comunicatul:
Că așa cum a sesizat premierul „există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern” dar el a fost „generat de conduită Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021”. Cum însă Comunicatul precizează că prin conduita sa Parlamentul a încălcat Constituția. Încălcarea constă în aminarea votului la Moțiune sub pretextul că trebuie să se aștepte Decizia CCR. Numai că amânarea votului s-a făcut după ce Florin Cîțu a trimis sesizarea. Și Parlamentul a procedat așa în favoarea lui Florin Cîțu. Rezultă că Florin Cîțu a pârât la CCR Parlamentul tocmai pentru că l-a ajutat. Iar CCR a fost folosită de Parlament pentru a încălca Legea fundamentală.

Pentru a înțelege asta, se impune o scurtă trecere în revistă a incredibilei aventuri prin care a trecut Moțiunea de cenzură inițiată de AUR și susținută de USRPLUS și intitulată Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi! (brr, te ia cu frig, la o asemenea demagogie sinistră!)

Trebuie să remarcăm să remarcăm că toate forțele politice în conflict au lucrat din greu la transformarea celui mai important moment al bătăliei politice într-o democrație într-un film porno realizat cu mijloacele unui grajd dintr-un cătun pierdut în creierii munților.

Inițial Moțiunea de cenzură a fost redactată de AUR. Deoarece partidul lui George Simion nu avea numărul de semnături cerut pentru a fi depusă s-au lansat chemări către un alt partid de Opoziție – PSD – să completeze numărul de semnături cerut de proceduri. PSD a respins chemarea susţinând că are și el o Moțiune, e drept în stand by, pe care o va depune doar când va fi sigur că poate beneficia de numărul de voturi pentru trecerea Moțiunii de cenzură. Dacă AUR vrea să dărâme Guvernul Cîțu, să facă bine și să voteze Moțiunea PSD, pe care formațiunea o va depune numai după ce va avea angajamentul ferm al AUR că o va vota.

AUR nu murea la gândul că la Palatul Victoria se află Guvernul Cîțu. George Simion avusese inițiativa Moțiunii pentru a scoate partidul din conul de umbră în care îl aruncase imaginea de partid rău mirositor sub aspect democratic. De aceea, AUR a refuzat să renunțe la Moțiunea sa și să se angajeze c-o va vota pe cea a PSD. Despre refuzul PSD s-au lansat în spațiul public multe suspiciuni, cea mai des vehiculată a fost suspiciunea că Marcel Ciolacu e înțeles cu Klaus Iohannis. Nu știu dacă Marcel Ciolacu e înțeles cu Klaus Iohannis. Unii au dibuit această înțelegere în refuzul PSD de a intra în jocul Suspendării lui Klaus Iohannis. Poziția PSD dovedește înțelepciune. Suspendarea lui Klaus Iohannis ar fi un act sinucigaș pentru PSD. Cum au fost și cele două suspendări ale lui Traian Băsescu.

Evitând speculațiile, prefer să caut resortul unor decizii politice în interesul electoral. Pe partea Stângă PSD are ca principal adversar AUR. De altfel, AUR a fost creat înaintea alegerilor parlamentare pentru a justifica șterpelirea prin soft din procentajul real obținut de PSD a celor 10 procente de care avea nevoie Sistemul pentru ca Klaus Iohannis să-și adune la Victoria Guvernul Meu. Prin urmare, dacă PSD ar fi răspuns chemării AUR pagubele electorale ar fi fost importante. Mai întâi, pentru că ditamai partidul s-ar fi așezat în spatele unui partid mult mai mic. Apoi, dacă Moțiunea ar fi fost depusă, AUR ar fi trecut drept câştigător electoral. AUR primește un ajutor de la cine se aștepta mai puțin. USRPLUS – dușman de moarte al AUR, cu care parlamentarii AUR au avut chiar și păruieli pur și simplu, partid acuzat de rrromânul George Simion ca trădător al intereselor naționale, vândut străinilor – s-a oferit să semneze Moțiunea de cenzură. Nu pentru că Dan Bârna și Dacian Cioloș au fost seduși peste noapte de Patria cu sânii mari invocată de Document, ci pentru că Florin Cîțu, la indicația lui Klaus Iohannis, le administrase un nou bocanc în bot. Cel din aprilie 2021 fusese plin de noroi. Cel de acum era plin de rahat. Isterizați mai ceva decât Mița Baston din D-ale Carnavalului, pentru că fuseseră umiliți în fața celor din Bula de pe Facebook, liderii USRPLUS se avânta în aventură de „reperare a onoarei”, cum spunea o văduvă din opera lui Caragiale. Pierzându-şi uzul rațiunii, ei îl anunță pe George Simion că vor să semneze Moțiunea de cenzură. Rrromânul George Simion accept să se concubineze cu trădătorii de țară Dan Bârna și Dacian Cioloș. Mai mult, îmbătat la gândul că face și el ceva, George Simion acceptă să modifice textul Moțiunii de cenzură astfel încât să fie pe placul USRPLUS. Cum URSPLUS voia „să-și repereze onoarea” și nu să pună la îndoială activitatea de opt luni a Guvernului, Moțiunea de cenzură capătă o formă anticonstituțională. Prin document se cere căderea unui membru al Guvernului – premierul – și nu a întregului Guvern. Dacă ar fi fost un naționalist autentic, George Simion n-ar fi acceptat în veci să elimine din text atacurile la adresa USRPLUS, partid pe care l-a înjurat timp de opt luni în numele Patriei în catrință. Dacă erau niște democrați autentici, Dan Bârna și Dacian Cioloș n-ar fi acceptat în veci concubinajul cu un partid denunțat de ei timp de opt luni ca fascist, antieuropean, extremist.

Și-a spus din nou cuvântul blestematul oportunism tipic politicianismului românesc.
Rezultatul acestui oportunism a fost o primă lovitură dată Moțiunii de cenzură ca moment semnificativ al bătăliei politice. A apărut, în premieră postdecembristă, Moțiunea împotriva unui singur om. Atât AUR, cât și USRPLUS susțineau că Guvernul PNL, USRPLUS, UDMR a avut o activitate excepțională. Doar premierul a fost însă catastrofal.

Prin urmare, vineri 3 septembrie 2021 se depune la Parlament Moțiunea semnată de cele două partide cu mâna la ochi să nu se vadă unul cu celălalt și să le vină greața. Potrivit procedurilor, Moțiunea trebuia să-și urmeze cursul. Birourile Permanente stabilesc calendarul Moțiunii și, din acel moment, procesul merge fără hopuri până la votarea Documentului. Așa s-ar fi întâmplat dacă PNL, trecut sub puterea echipei lui Florin Cîțu, n-ar fi avut un interes vital din înfățișarea lui Florin Cîțu la Congres în ipostaza de premier. Ar fi fost normal ca ipostaza de premier să nu conteze în cazul alegerii unui președinte al PNL. În definitiv, se puteau înscrie în cursă și simpli membri ai PNL. Pentru cei 5000 de delegați conta personalitatea candidatului și nu funcția. PNL e însă un partid clientelar. Ca toate partidele noastre de altfel. Pentru un astfel de partid funcția de premier conferă unui viitor președinte al PNL o aură de Moș Crăciun cu un sac de proporțiile unui tren de marfă. De premier depind fripturile guvernamentale. În consecință, cele două birouri permanente ale Parlamentului, dominate de PSD și de PNL – aripa Cîțu, se dau peste cap pentru a tărăgăna dezbaterea Moțiunii. Cum tărăgănarea prin cunoscutele șiretlicuri nu putea fi lungită timp de o lună aproape, se apelează la un truc și mai dihai. Pe 8 septembrie 2021, Guvernul sesizează CCR cu privire la existența unui conflict între Guvern și Parlament provocat de caracterul nelegal al Moțiunii.

Pe 9 septembrie 2021, Moțiunea e citită în Plenul Parlamentului. Potrivit Constituției, în trei zile trebuia supusă la vot. Supusă la vot pe 12 septembrie 2021 era un risc pentru Klaus Iohannis. Și dacă Florin Cîțu nu mai era premier la Congres?
Pe 10 septembrie 2021, PNL, UDMR și Minoritățile, în condițiile unei absențe a PSD, votează ca Moțiunea să fie votată după Decizia CCR.

Ar fi fost normal ca instituția numită CCR să stabilească judecarea speței cât mai repede. Până în 25 septembrie 2021, evident. CCR e dominată însă de PSD și PNL – aripa Klaus Iohannis. Aripa Klaus Iohannis nu putea sfida interesul lui Klaus Iohannis. Aripa PSD avea în fine prilejul să-i facă un serviciu lui Klaus Iohannis. În consecință, judecarea conflictului e stabilită pentru 28 septembrie 2021. La trei zile după Congresul PNL! Florin Cîțu se poate prezenta în Congres ca premier.

Ce spune textul Comunicatului?
Că da, a existat un conflict juridic între Parlament, dar că el a fost generat de încălcarea Constituției de către Parlament prin suspendarea procedurilor de dezbatere și votare în Parlament a Moțiunii de Cenzură.

Prin urmare, Guvernul a sesizat CCR cu privire la un conflict creat tocmai pentru a-l salva pe Florin Cîțu la Congres.
E greu de crezut că juriștii de la Guvern nu știau asta.

De ce-au înaintat cererea?
Pentru a amâna votarea până după 25 septembrie.
Știind că, deși era o năzbâtie, CCR îi va da lui Florin Cîțu posibilitatea de a se prezenta la Congres ca premier.

Deși decizia precizează că prin nefinalizarea procedurilor, Parlamentul continuă să încalce art. 113 din Constituție, Birourile permanente au amânat votul la Moțiunea AUR-USRPLUS. Au fixat în schimb pentru 5 octombrie 2021 votul la Moțiunea depusă de PSD marți dimineață. Ca să vezi! Deși Moțiunea AUR-USRPLUS e depusă din 3 septembrie 2021 și a fost citită în Parlament pe 9 septembrie 2021, Birourile Permanente, dominate de PSD și PNL, au dat prioritate Moțiunii PSD. Continuând să sfideze nu numai Constituția, dar și Decizia CCR.

De ce?
Pentru ca examenul crucial pentru Guvernul Cîțu să aibă loc după Congresul USRPLUS, programat pentru sâmbăta, 2 octombrie 2021. Se speră că după alegerea noului președinte la USRPLUS formațiunea, scutită de febră scrutinului intern, să revină în Coaliția de Guvernare și prin asta să nu mai voteze nici o Moțiune de cenzură.
Biata Moțiune de cenzură! Prin Constituție, demnă de respect, a devenit, prin folosirea ei de către partide în interes politic, o minge dezumflată.