Ion Cristoiu: „Estul nu e unul”

Timp de aproape o jumătate de secol, Europa comunistă, plasată în Istorie și sub genericul de Europa de Est, a fost văzută și tratată unitar. Astfel mai e văzută și tratată și acum. De aici, unele uimiri, atît ale occidentalilor, cît și ale băștinașilor, în fața disensiunilor mai mult sau mai puțin tensionate dintre fostele țări comuniste. Realitatea e însă alta. Europa de Est n-a fost niciodată unitară. Deosebiri, fundamentale au marcat țările din această parte a lumii. După prăbușirea imperiului bolșevic, aceste deosebiri au ieșit la iveală. Deși între timp s-au format noi trăsături comune, cauzate de identitatea regimului socialist, totuși țările din Est sînt la ora actuală separate substanțial. Diferențele țin de spiritualitate, de loc, de religie, de relațiile dintre ele, de situația internă. Pentru Henry Bogdan, autorul unei „Histoire de pays de l’Est’” (Tempus Perrin, 2008), religia e unul dintre factorii esențiali deosebitori între fostele țări comuniste :

„Mai mult decît limba, religia a fost de la început un factor esențial de diferențiere. Schisma din 1054, care a separat Constantinopolul de Roma, și care a dus la împărțirea Creștinătății între Catolicii din Vest și Ortodocșii din Est. a stabilit o primă ruptură în interiorul popoarelor din Europa Centro-Orientală, căreia i s-a adăugat, în secolul al XVI-lea, o altă ruptură, provocată de răspîndirea Reformei protestante”.

Stirile PROTV

Prinţesa Kate împlineşte 43 de ani. Cum își sărbătorește ziua de naştere și ce își dorește să realizeze în 2025. GALERIE FOTO

RomaniaTV

Andra a ANUNȚAT despărțirea la început de an. A preferat să dea ea VESTEA ȘOC: 'Nu ne-am certat, dar...'

Efortul stăpînitorului rus de a le nivela n-a dat rezultate. Prinse în blocul, comunist, asemenea unor obiecte diferite într-un ghețar, țările din Est și-au păstrat diferențele de-a lungul a 50 de ani. Puse între paranteze, aceste diferențe, unele atingînd chiar· antagonismul, s-au reactivat după 1989. Religiei i s-au adăugat alți factori istorici. O trecere în revistă, chiar dacă superficială a acestora, se impune.

RAPORTURILE CU VECINII. Albania și România au stat în banca. lor. Bulgaria, Serbia, Polonia, Ungaria au fost, la un moment dat, imperii. Măreția acestei lățiri de cîndva e azi, la ora bățoșeniei naționaliste, un important factor atît de justificare a agresivității, cît și de dispreț față de alte țări. Acest orgoliu se manifestă îndeosebi la unguri. Care nu uită niciodată că au fost cîndva locuitorii unui imperiu.

DURATA IN TIMP A FRONTIEREI STATALE. Odată formată, România a rezistat, ba, mai mult, s-a mărit după: primul război. Polonia a dispărut un timp de pe hartă. Ea s-a refăcut abia după prima conflagrație mondiala. La fel s-au petrecut lucrurile și cu Cehoslovacia.

CARACTERUL UNITAR. România, Albania, Bulgaria, Polonia au fost de la început state unitare. Iugoslavia și Cehoslovacia s-au format ca federații după primul război mondial. Mai mult decît normal ca dispariția liantului comunist să ducă în aceste țări la tendințe centrifuge. De aici destrămarea Iugoslaviei și împărțirea pașnică a Cehoslovaciei. Din acest punct de vedere e o exagerare, dacă nu chiar o prostie, avertismentul potrivit căruia România ar putea avea soarta Iugoslaviei sau Cehoslovaciei. România e un stat unitar. Ea nu e o creație federativă artificială.

POZIȚIA FAȚĂ DE IMPERIUL OTOMAN. Bulgaria, Serbia, Ungaria au fost ocupate militar de către turci. România și Albania și-au păstrat identitatea. Fapt ambiguu, deoarece, pe de o parte, ele s-au putut manifesta religios, pe de alta, ele și-au făcut din supunerea vicleană un stindard. De aici lipsa de radicalitate în istoria românilor.

PONDEREA.MINORITĂȚILOR. După primul război mondial unele țări s-au trezit cu minorități puternice. România, de exemplu, cu cea maghiară, germană și rusă. Cehoslovacia, cu cea maghiară. Minoritățile au fost mereu o problemă pentru țările în hotarele cărora au fost cuprinse. Prin zarvă, ele au slăbit unitatea țărilor, au făcut să se risipească multă energie, au deturnat atenția de la problemele esențiale ale tării, au dus la tensionarea relațiilor cu vecinii.

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. Bulgaria, România, Albania, Serbia au rămas eminamente agrare după primul război mondial. Cehoslovacia s-a afirmat, în perioada interbelică, drept una dintre țările cele mai dezvoltate industrial ale Europei.

RELAȚIILE CU URSS. Acestea și-au pus pecetea asupra poziției față de partidele comuniste din țările din Europa Centrală și de Est. Țările care au avut litigii teritoriale cu URSS și-au înăsprit legile împotriva comuniștilor. România, de exemplu. Altele cum ar fi Cehia, au lăsat comuniștilor libertatea de mișcare. Un rol important l-a jucat și trecutul raporturilor cu Rusia. Bulgaria și Serbia au fost rusofile din naștere. Pentru Polonia și România, Moscova a reprezentat un dușman de veacuri. De aici antirusismul funciar al populației, decisiv pentru sprijinirea comunismului național de tip Ceaușescu, iar după decembrie 1989 spaima de a nu pica din nou în sfera de influență a Rusiei. Contrar aparențelor, Ungaria a fost întotdeauna în raporturi bune cu Rusia. Chiar și după 1945. Chiar și după 1956.

*

Scriam pe 12 mai 2014. Gigi Becali – mai tare decît conflictul româno-rus!
Îmi spunea cineva deunăzi că băiatul unui amic, om cultivat, de altfel, vrea să plece din țară. De ce? Pentru că nu vrea să moară în războiul cu Rusia. Dacă va fi sau nu război, nimeni nu poate spune. Probabil că și înaintea celui de-al Doilea, puțini credeau că va urma un măcel mondial. Mulți pot spune însă că, dincolo de aparențe, printre români există o reală îngrijorare față de antrenarea României, ca pion agresiv, în confruntarea geopolitică dintre SUA și Rusia. În aceste condiții, azi, luni, 12 mai 2014, s-a aflat că Victor Ponta e cel care a ordonat să se interzică trecerea avionului rus prin spațiul nostru aerian, deși Uniunea Europeană n-a decis așa ceva. Dincolo de nevoia iresponsabilului vesel de a se juca nițel și cu avioanele de vînătoare, rămîne întrebarea: Cine apasă pe butoane? Președintele sau pemierul? M-aș fi așteptat ca dezvăluirea președintelui că Victor Ponta și-a asumat ipostaza de Comandant suprem să stîrnească o adevărată furtună în presa noastră. Nici vorbă de așa ceva. Presa noastră a fost ocupată toată ziua cu declarațiile de semidoct ale lui Gigi Becali, ieșit pentru o zi din pușcărie ca să-și binecuvînteze nevasta. Sunt tot mai convins că declanșarea unui Război cu Rusia ar trece neobservată de presa noastră dacă în acea zi Gigi Becali s-ar descheia la nădragi în direct.