Jurnalistul Ion Cristoiu analizează, pe blogul sau, invitaţia PNL-ului lansata UDMR-ului pentru a veni la guvernare. Ion Cristoiu consideră invitaţia una neobişnuită în contextul în care la începutul anului acelaşi președinte acuza PSD-ul că vrea să dea Ardealul ungurilor. Redam, integral, editorialul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu pe blogul sau:
Miercuri, 29 aprilie 2020. La ora 12 și un sfert, transmis în direct de toate televiziunile de știri, de televiziunea publică și de radioul public, președintele României apare la tribună oficială de la Cotroceni, cu drapelul țării în spate pentru a adresa Națiunii următorul Mesaj:
„Bună ziua, dragi români! Jó napot kívánok, PSD!
Este incredibil, dragi români, ce se întâmpla în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor.
Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înțelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale națiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României și împotriva românilor. Este inadmisibil așa ceva și, până sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista!
Vă mulţumesc!”
În mai multe rânduri am subliniat că intervențiile prezidențiale sunt de grade diferite, în funcție de importanța semnalului pe care șeful statului vrea să-l transmită Națiunii. Una e de exemplu o părere postată pe Facebook, prin asta înscriindu-se în registrul de dat cu părerea a persoanei care e președintele, și alta e aceeași părere expusă într-un interviu, supus regimului de taifas. Dacă aceeași opinie e formulată într-un răspuns la o conferință de presă, chiar dacă mai puternică decât înscrierea într-un interviu, ea n-are semnificația oficială a prezentării sale în Declarația de presă care deschide conferința de presă. Menționarea în Statement, care e totdeauna scris înainte de deschiderea întâlnirii, mărturisește în protocolul de stat că președintele consideră de o importanță deosebită nu numai opinia, dar și chestiunea asupra căreia se pronunță opinia. Pe ultima treaptă, cea mai de sus, se află Mesajul către Națiune. Luând forma unei declarații prezentate de președinte de la tribună de la Cotroceni, cu steagul în spate, Mesajul avertizează că președintele vede în chestiunea abordată una de interes național. Prin urmare, poziția sa în chestiunea respectivă, prezentată pe un ton solemn, e una la care Națiunea trebuie să ia seamă.
Știind aceste lucruri, și obișnuit, din studiul istoriei, să iau în serios faptele și vorbele conducătorilor, dincolo de care am căutat să aflu totdeauna rațiunea de stat, cea care explică intervenții publice bizare pentru marele public, dar normale pentru conducător, având la dispoziție informații ascunse marelui public și mai ales acea viziune de sus, integratoare, asupra prezentului, am publicat pe 4 mai 2020, pe cristoiublog.ro comentariul De ce sunt convins că SRI l-a informat pe șeful statului în legătură cu actul de trădare națională al lui Marcel Ciolacu. Scriam atunci că prin acest Mesaj președintele României acuză direct, fără menajamente, pe președintele principalului partid de Opoziție, Marcel Ciolacu, de trădare națională:
„Președintele Camerei Deputaților și președintele principalului partid de Opoziție era acuzat de a fi făcut o înțelegere cu premierul unei țări vecine, membră UE și membră NATO, pentru a-i ceda o parte însemnată din teritoriul național. Din punct de vedere penal, infracțiunea de care era acuzat Marcel Ciolacu apare în articolul 394, Cod Penal, capitolul Infracțiuni contra securității naționale:
«Trădarea
Fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin: (…)
c) aservire față de o putere sau organizație străină se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.»
Potrivit lui Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu a intrat în legătură cu o putere străină – Ungaria – în scopul de a știrbi unitatea și indivizibilitatea statului prin cedarea Ardealului.”
În aceste condiții – notam – era de așteptat ca SRI să se pronunțe. Fie precizând că președintele are dreptate, fie arătând că Serviciul n-are nici o dovadă că acuzația e corectă.
Pe 30 aprilie 2020, Marcel Ciolacu a făcut o declarație de presă care a vizat și SRI:
„Solicit serviciilor de informații să iasă public și să spună dacă i-au trimis președintelui Iohannis vreo informare referitoare la acuzațiile aduse la adresa mea și a PSD”.
Seara, am avut un dialog cu Marcel Ciolacu la cristoiuTv despre această solicitare. Marcel Ciolacu a explicat și de ce a făcut-o:
„Domnule Cristoiu, eu n-am fost acuzat de către un deputat de prin parlament sau de către un senator, sau chiar de un lider politic. Eu am fost acuzat de persoana care reprezintă cea mai înaltă funcție într-un stat. Presupun că președintele unei țări când acuză chiar liderul Opoziției de ceva înseamnă că există niște informații.”
Cele două momente – acuzația lui Klaus Iohannis și solicitarea președintelui Camerei Deputaților, președinte al principalului partid de Opoziție – obligau SRI să reacționeze.
Duminică, 3 mai 2020, purtătorul de cuvânt al PSD a declarat în chip oficial:
„SRI nu mai poate să tacă. În această situație, de o gravitate extremă, Partidul Social Democrat cere Serviciului Român de Informații să ia atitudine publică și să spună dacă există informații legate de acest așa-zis troc menționat de președintele Iohannis. În cazul în care Serviciul Român de Informații nu va ieși public, Partidul Social Democrat va convoca Comisia pentru controlul SRI din parlament, pentru a solicita în parlament răspunsurile de care toți avem nevoie.”
Pe 4 mai 2020, observam că deși au trecut patru zile, SRI n-a răspuns. Au trecut de atunci nu patru zile, ci șapte luni. Nici azi SRI n-a răspuns. La vremea respectivă m-am ocupat de acuzația adusă PSD de către președinte. În realitate, acuzația principală viza UDMR. În Mesajul adresat Națiunii de către Klaus Iohannis, UDMR era cea care voia să dea Ardealul ungurilor. Inițiatoarea Legii perfide, prin care se înlesnea Autonomia Ținutului secuiesc, era UMDR și nu PSD. PSD fusese doar complice, acceptând că legea să treacă în chip tacit prin Camera Deputaților. Drept consecință, UDMR a răspuns violent prin Kelemen Hunor. Citez :
„Klaus Iohannis, isterizat și nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul.
Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare. Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”.
Au urmat, țin să reamintesc, reacțiile oficialilor din Ungaria, toate sub semnul protestului.
Intervenția lui Klaus Iohannis era o rătăcire de moment? Evident, nu. Pe 4 mai 2020, într-o altă declarație de presă de la Cotroceni, Klaus Iohannis acuză PSD c-a ajutat UDMR să promoveze în Senat o altă lege antiromânească:
„Dar iată că vin dovezi că nu a fost o chestiune singulară. Culmea, în Senat a trecut, tot tacit, o altă inițiativă a UDMR care, practic, se constituie într-un cod administrativ paralel cu cel existent deja, un fel de cod administrativ în varianta UDMR.
Acest cod administrativ introdus de UDMR în circuit parlamentar prevede, de exemplu, ce credeți, obligativitatea limbii maghiare în unele zone din Ardeal.
De data aceasta PSD nu poate să spună că nu a știut, fiindcă această inițiativă a trecut prin comisiile Senatului, unde membrii PSD au votat pentru.”
Într-un alt comentariu, cel intitulat Când USR se coboară la nivelul PRM-ismului otova din primii ani postdecembrişti, postat pe cristoiublog.ro din 1 iunie 2020, semnalam un alt atac violent prin care UDMR era acuzată că vrea să dea Ardealul ungurilor. De data asta acuzația venea din partea reprezentantului USR în Comisia SRI. Scriam în comentariul respectiv:
„În Comisia de control a SRI, USR, partidul lui Dan Bârnă, are drept reprezentant pe Lucian Viziteu. Tam-nesam, când toată lumea se preocupă de băuta de la Victoria, acesta a remis presei comunicatul intitulat Majoritatea pesedistă refuză să aprobe rapoartele SRI în Parlament ca să nu afle românii despre extremismul etnic din Transilvania.”
Faptul că rapoartele din ultimii patru ani ale SRI nu au fost prezentate și dezbătute în Parlament primește din partea liderului USR următoarea explicație:
„Majoritatea pesedisto-aldistă-udemeristă a refuzat de fiecare dată în ultimii 4 ani să aprobe rapoartele anuale ale Serviciului Român de Informații, pentru că acestea conțin informații oficiale îngrijorătoare despre amenințările reprezentate de extremismul etnic din Transilvania.
Dacă aceste informații ar fi devenit publice, acest lucru ar fi putut deteriora relațiile politice dintre PSD și UDMR. În ultimii ani, PSD și ALDE au făcut numeroase concesii UDMR și chiar au promovat sau susținut prin artificii parlamentare inițiative legislative care încalcă Constituția României. Au făcut acest lucru pentru a-și asigura sprijinul în Parlament”.
Venită din partea unui lider USR explicația e halucinantă:
În cel mai pur stil vadimist, ea agită teza naționalist extremistă a unui pericol întruchipat de UDMR:
„Politicile revizioniste susținute direct sau indirect de unii lideri extremiști sau chiar de unii lideri UDMR au avut mereu rolul de a ascunde politicile lor dezastruoase și faptul că nu s-au implicat niciodată să dezvolte în mod real zonele în care trăiește comunitatea maghiară din România.
Principalele victime ale acestui tip de discurs sunt chiar maghiarii din România”.
Așadar, în viziunea președintelui Klaus Iohannis, UDMR duce o politică deosebit de periculoasă pentru unitatea și integritatea României. În această politică, UDMR e ajutată de PSD. Partidul de Opoziție se manifestă drept complice la politica antinațională a UDMR din motive politicianiste. UDMR votează în Parlament împotriva Guvernului Ludovic Orban. Acum din câte se vede, Klaus Iohannis a invitat UDMR să facă parte din Coaliția de Guvernământ intitulată și Coaliția Mea. În această Coaliție, UDMR stă umăr la umăr cu USR, al cărei reprezentant o acuză public de antiromânism. Trec peste faptul că liderul UDMR Kelemen Hunor a uitat că i-a solicitate lui Klaus Iohannis să-și ceară scuze și că acesta nu și-a cerut. O formațiune precum UDMR avea obligația să condiționeze participarea la Coaliția Mea de scuzele publice ale lui Klaus Iohannis pentru ce a zis acum câteva luni. Nu era însă normal ca înainte de a invita UDMR la Cotroceni ca să participe la Coaliția Mea de Guvernare, Klaus Iohannis să declare public c-a greșit prin acuzația din 29 aprilie 2020, că UDMR e o formațiune loială statutului român și că de aceea o invită să participe la Guvernare? Klaus Iohannis n-a făcut-o De unde eu, om serios, gata să iau în serios vorbele Președintelui, pot trage concluzia că Klaus Iohannis ne crede niște proști, lipsiți de memorie. E singura explicație a faptului că domnia sa n-a dezmințit, înainte de a invita UDMR la Guvernare, acuzațiile din aprilie și din mai. Că doar n-o să cred că președintele României a invitat UDMR la Guvernare, pentru că așa îi va fi mai ușor organizației să ia Ardealul și să-l dea ungurilor!