Învierea Domnului Iisus Hristos, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinismului, dogma fundamentală a credinței creștine. Învierea Domnului este o sărbătoare a învierii depline, a comuniunii între creștini și a sufletului. Prin răstignirea sa pe cruce, moartea şi învierea sa, Iisus a adus lumii speranța mântuirii şi a vieţii veşnice. Încă de la începutul creștinătății, răstignirea lui Iisus Hristos a fost văzută ca o zi de întristare și era celebrată prin post. În schimb, Învierea Domnului era o zi a bucuriei și era sărbătorită prin agape și cine.

Paștele este cea mai veche sărbătoare creștină și începutul tuturor sărbătorilor și praznicilor creștine. Paștele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. Cuvântul „Paşte” vine din ebraicul „pesah” – „trecere”. Paştele evreilor marchează trecerea „poporului ales” prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgăduinţei, Canaan. Paștele este precedat de 40 de zile de post aspru, pe durata căruia creștinii au doar două zile de dezlegare la pește. După cele 40 de zile de post, urmează o altă săptămână, Săptămâna Patimilor, numită și Săptămâna Mare.

RomaniaTV

EXIT POLL alegeri prezidenţiale 2025, turul 2! E TSUNAMI de la prima oră! Surprize mari după primele cifre!

Observatornews.ro

Rezultate alegeri prezidenţiale 2025. Nicuşor Dan este matematic noul preşedinte al României

De ce este considerată Învierea Domnului Iisus Hristos cea mai importantă sărbătoare a creștinătății

Iisus Hristos și-a făcut intrarea solemnă în Ierusalim în ziua de Florii, când a fost întâmpinat ca un împărat, cu ramuri de măslin și finic. Câteva zile mai târziu, Iisus Hristos a fost judecat și răstignit pe Cruce, între doi tâlhari. Deşi a fost pus în mormânt, la trei zile a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente, de o însemnătate deosebită pentru lumea creştină, a avut loc în doar o săptămână, în Săptămâna Patimilor, numită şi Săptămâna Mare. Sfânta Scriptură ne dezvăluie că Iisus Hristos a prezis de mai multe ori că va fi răstignit şi că a treia zi va învia. Temându-se ca acest lucru să nu se întâmple cu adevărat, iudeii au pus soldați de pază la mormântul Mântuitorului. Cu toate acestea, minunea a avut loc și Iisus Hristos a înviat din morți. În dimineaţa zilei de Duminică, Maria, mama lui Iisus, şi Maria Magdalena au mers la mormânt, însă nu l-au mai găsit acolo, semn că Hristos a Înviat. După Înviere, Iisus i se arată Mariei Magdalena prima dată, însă aceasta nu-l recunoaște și îl confundă cu un grădinar pe care îl întreabă unde a pus trupul lui Iisus. După ce Maria Magdalena își dă seama cu cine vorbește, Iisus îi poruncește următorul lucru: „Mergi la frații mei și le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru”.

02:00, 12 May 2025

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mucenic Ioan Valahul, povățuitorul tinerilor și ocrotitorul copiilor

Învierea Domnului Iisus Hristos din morți este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Aceasta rămâne pentru totdeauna minunea minunilor și dovada de netăgăduit a puterii Dumnezeiești. Prin Înviere, Iisus Hristos a învins moartea. Întreaga învăţătură a Bisericii se întemeiază pe Învierea Mântuitorului: „Dacă Hristos n-a înviat”, scrie Sfântul Apostol Pavel, „zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră” (I Corinteni 15, 14). Fără Înviere, n-ar fi fost nici altar, nici preoți, nici credință, iar botezul nu ar fi avut nicio semnificație.

Lumina Sfântă de la Ierusalim: Minune ortodoxă

An de an, de Paște, la Biserica Sfântului Mormânt se petrece o minune a creștinătății: aprinderea Sfintei Lumini. Conform documentelor, Lumina Sfântă de la Ierusalim se aprinde, neîncetat, de Paște, încă din secolul al VII-lea. Pentru a dovedi că aprinderea Luminii Sfinte este o minune, an de an, în seara Vinerii Mari, după Prohod, Mormântul Sfânt este controlat de către un polițist arab, unul turc și de un reprezentant al statului Israel. Aceștia au misiunea de a se asigura că în interiorul Sfântului Mormânt nu există nicio sursă de foc. Controlat la fel de riguros este și ierarhul grec care presară vată peste piatra Sfântului Mormânt. După ce toate verificările sunt finalizate, ușa Sfântului Mormânt se pecetluiește cu două benzi de pânză albă, cu ceară și sigilii în formă de X. Înainte de a intra în Sfântul Mormânt, Patriarhul Ierusalimului, împreună cu un sobor de preoți și credincioși din toată lumea, înconjoară Sfântul Mormânt de trei ori. După aceasta, îmbrăcat doar într-un stihar alb, patriarhul intră în Mormânt. Un reprezentant al armenilor rămâne în locul dinaintea încăperii Sfântului Mormânt și poate urmări tot ce face patriarhul. Înaltul prelat poartă în mâini patru mănunchiuri cu câte 33 de lumânări, care simbolizează numărul anilor pe care Iisus Hristos i-a trăit pe Pământ. În genunchi, Patriarhul Ierusalimului citește o rugăciune specială și, timp de circa 20 de minute, se roagă pentru dăruirea Luminii Sfinte.

Când minunea se întâmplă, credincioșii aflați în biserică observă o lumină puternică, sub forma unui fulger, care coboară peste Sfântul Mormânt și aprinde vata așezată deasupra lespezii de piatră. Patriarhul Ierusalimului cuprinde cu mâinile vata aprinsă de foc, deoarece, pentru câteva minute, aceasta nu arde. Apoi, pune vata în două cupe de aur cu găuri și o dă diaconilor. Aceștia duc o cupă în Sfântul Altar, iar pe cealaltă, la biserica „Sfinților Împărați Constantin și Elena”.

Patriarhul iese mai apoi în fața Sfântului Mormânt și oferă Lumina Sfântă tuturor pelerinilor, strigând de trei ori: „Veniți de luați Lumină”. De la Ierusalim, Lumina Sfântă este trimisă către creștinii ortodocși din întreaga lumea pentru a se putea bucura așa cum se cuvine de miracolul Învierii Domnului Iisus Hristos.