Investitorii în energie verde au sacrificat 11.100 de hectare de teren agricol. Manevra prin care statul român a câștigat 100 de milioane de euro

Investitorii în energie verde au sacrificat 11.100 de hectare de teren agricol. Cele mai mari suprafețe de terenuri destinate producției de energie regenerabilă se află în Arad și Dâmbovița. Terenurile agricole servesc acum ca spațiu de dezvoltare a afacerilor bazate pe energie verde. Iată manevra prin care statul român a câștigat 100 de milioane de euro.

Investitorii în energie verde au sacrificat 11.100 de hectare de teren agricol

Energia verde a devenit o prioritate națională în ultima vreme. Recent, investitorii au preluat 11.100 de hectare de teren din circuitul agricol, cu scopul de a putea fi folosite în producția de energie verde.

RomaniaTV

Romica Jurca anunță rupere de nori. Furtunile se dezlănțuie, de Sânziene. Cupola de foc, stinsă de grindină si vijelii

Observatornews.ro

Adevărul despre promisiunea cu un milion de locuințe la 35.000 de euro. Guda: "Faliment total"

Ministerul Agriculturii, care a instrumentat schimbarea destinației acestora, a primit 97,6 milioane de euro. Schimbarea destinației terenurilor agricole este permisă de noua legislație privind fondul funciar. Legea a dat proprietarilor dreptul de a schimba destinația terenurilor agricole din extravilanul localităților, cu scopul utilizării pentru investiții în energia verde.

„Suprafața totală a terenurilor situate în extravilanul localității, pentru care au fost emise documente necesare aprobarii scoaterii din circuitul agricol este de 11.148,38 ha. (…) Fondul de ameliorare a fondului funciar este constituit din tarifele încasate pentru schimbarea destinației terenurilor agricole din terenuri cu destinație agricolă în terenuri cu altă destinație, respectiv pentru amplasarea tuturor obiectivelor de investiție care se pot amplasa pe aceste terenuri.

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 254/2022 pentru toate obiectivele pentru care a fost necesară schimbarea destinației terenurilor la Fondul de ameliorare a fondului funciar a fost virată suma de aproximativ 478.491.784,18 lei.”, au explicat reprezentanți ai  Ministerului Agriculturii.

Topul județelor cu cele mai multe planuri de investiții în energia verde

Județele cu planuri complexe de investiții în energia verde pe foste terenuri agricole din extravilanul localităților sunt Arad, unde au fost scoase din circuitul agricol 2.050 de hectare, Dâmbovița (1.341 de hectate), Dolj, (1.270 de hectare), Teleorman (1.004 hectare),  Olt (797 de hectare), Giurgiu (546 de hectare), Timiș (562 de hectare) și Argeș ( 469 de hectare).

Energia verde va acapara și mediul urban. Uniunea Europeană a luat o decizie în ceea ce privește clădirile din fiecare stat membru. Măsura, care se va aplica și în România, prevede obligativitatea elaborării de planuri naționale pentru renovarea clădirilor. Prin urmare, se discută apariția clădirilor ecologice în România. Există diverse cerințe aplicabile clădirilor „verzi”, incluzând:

• Eficiență energetică: Clădirile trebuie să îndeplinească anumite standarde de eficiență energetică pentru a reduce amprenta lor de carbon.
• Conservarea apei: Sistemele de reducere a consumului de apă trebuie să fie integrate în clădiri.
• Managementul deșeurilor: Programele de reducere a cantităților de deșeuri trebuie să fie implementate în timpul procesului de construcție, iar clădirea trebuie să fie echipată cu sisteme de colectare selectivă după finalizare.
• Calitatea aerului: Clădirile trebuie să dispună de sisteme eficiente de ventilare, iar utilizarea materialelor toxice în construcție este interzisă.
• Sustenabilitatea locației construite: Clădirea trebuie să aibă un impact minim asupra mediului înconjurător.

Implementarea noii legislații va conduce la creșteri de prețuri pe piața imobiliară. Începând cu anul 2030, noile construcții trebuie să fie concepute ca fiind ecologice, respectiv eficiente din punct de vedere energetic și conectate la surse de căldură curată.

Recent, investitorii în energia verde au preluat 11.100 de hectare de teren din circuitul agricol, cu scopul de a putea fi folosite în producția de energie ecologică. Pentru această tranzacție, statul român a primit 100 de milioane de euro.