Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Tradiții, superstiții și obiceiuri în această zi de sărbătoare

În fiecare an pe data de 21 noiembrie creștin ortodocșii sărbătoresc Intrarea în biserică a Maicii Domnului, prima sărbătoare din Postul Crăciunului. Aceasta zi de mare sărbătoare aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim. An de an, de această zi se ține cont de o serie de tradiții și obiceiuri.

În tradiția populară, sărbătoarea Întrării în biserică a Maicii Domnului este cunoscută sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi Oltenia.

Intrarea în biserică a Maicii Domnului

Creștinii ortodocși sărbătoresc mâine, 21 noiembrie, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, una din primele sărbători care se țin în Postul Crăciunului. Aceasta amintește de ziua în care, Sfinții Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria, au adus-o pe fiica lor, în vârstă de trei ani, la templu. Măria a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, părintele Sfantului Ioan Botezatorul.

Stirile PROTV

Reacția SUA după ce Vladimir Putin a schimbat doctrina nucleară a Rusiei. Anunțul făcut de Casa Albă

RomaniaTV

Prigoană o bântuie pe Bahmu. I-a apărut în vis și i-a transmis un mesaj din lumea de dincolo. Ți se face pielea de găină!

Pentru că nu puteau avea copii, Sfinții Ioachim și Ana și și-au îndreptat rugăciunile către Dumnezeu, cerându-i să le dăruiască un copil. Aceștia au promis că dacă acest lucru se va îndeplini, ei îl vor duce la templu și îl vor închina lui Dumnezeu.

Rugându-se la Dumnezeu, dorința lor s-a împlinit, un înger spunându-le că vor avea o fată pe care trebuie să o boteze Măria. Binecuvântați cu un copil, Sfinții Ioachim și Ana s-au ținut de promisiune și când Fecioara Măria a împlinit 3 ani, aceștia au dus-o la templu, unde a rămas până la vârsta de 15 ani. Aici, la templu, Măria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi. Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că vă avea un copil care se vă umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L vă naște pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.

Sărbătoarea mai este cunoscută în popor sub denumirea de Ovidenie sau Vovidenie. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”.

Tradiții, superstiții și obiceiuri legate de această zi de mare sărbătoare

Așa cum știm de la fiecare sărbătoare mare, romanii asociază aceste zile cu diferite tradiții și obiceiuri care sunt respecatte cu sfințenie mai ales în mediul rural.

Intrarea în biserică a Maicii Domnului este considerată a fi o zi magică şi este asociată în popor cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. De aceea, candela trebuie să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru că în viaţa copiilor din fiecare familie să vină norocul. Candela trebuie să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru că în viaţa copiilor din fiecare familie să vină norocul.

Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice. Acum se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. În tradiţia populară, se spune că în ziua de Ovidenie se dechid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Tot acum e bine că oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie ologii s-ar putea vindeca.

Astăzi, în seara de 20 noiembrie 2020, oamenii se duc la biserica și asista la Vecernie. În cadrul acestei slujbe, se citesc texte din Vechiul Testament, care fac referire la Maica Domnului.

Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Vovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, pentru a învinge spiritele rele care sunt active în această zi.

În mediul rural, fetele necăsătorile, care vor să-şi afle ursitul, merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul, vede chipul ursitului.

Previziuni referitoare la vreme

Vovidenia iți arată cum va fi vremea în perioada următoare. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna. Dacă în noaptea de Vovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat ; în schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.

Dacă în ziua praznicului este soare, înseamnă că va urma o vară secetoasă; dacă este nor şi în jurul nostru este o atmosferă apăsătoare, în timpul anului apar tot felul de epidemii. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă grea.

Tradiție cu efecte miraculoase respectată de copii

În ajunul sărbătorii de Ovidenie, copiii din diferite zone ale ţării practică un ritual: ei pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă. Vasul respectiv se aşază într-un loc călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, acele crenguţe de măr înmuguresc şi înfloresc. La pragul dintre ani, copiii care au îngrijit crenguţule merg la rude şi la prieteni şi le sorcovesc cu aceste ramuri binecuvântate prin ritualul tradiţional practicat la sărbătoarea Ovideniei.

De-a lungul timpului, s-a dovedit că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.

Se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumină

În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. În memoria acestora se împart pachete cu peşte, cu fructe şi lumânări sau o candelă.

În anumite localităţi din Nordul ţării, pentru cei care au murit fără lumină, se dau de pomană plăcinte cu dovleac şi câte o lumânare albă pentru că, potrivit tradiţiei, lumânarea albă, dincolo de ultimul hotar al vieţii, nu se stinge niciodată.

Există şi un alt mod de a-i venera pe cei trecuţi la viaţa veşnică: în anumite localităţi din sudul ţării se împart săracilor câte o strachină cu apă, un colăcel şi o lumânare din ceară albă.

Ritualul care alungă bolile

Din vremuri îndepărtate, în tradiţia populară, în numeroase zone din ţară se împlineşte un ritual care, spun credincioşii, alungă bolile: în fiecare gospodărie, la icoana Maicii Domnului se pune un vas cu apă proaspătă şi se aprinde o lumânare. Tradiţia spune că, fiind consumată dimineaţa, apa respectivă are puteri magice şi este un remediu dovedit pentru o mulţime de boli.