Într-un laborator al unei universități din Iași, un tânăr cercetător a reușit să realizeze o adevărată minune. Rezultatul întrece orice imaginație: „Lucrez la experiment de o lună” – FOTO

Tiberiu Sârbu este asistent de cercetare și doctorand la Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” (USV) din Iași, iar recent a reușit să obțină, în laboratoarele Facultății de Agricultură, primele culturi de țesuturi vegetale „in vitro”. Experimentul este unul spectaculos, iar planta ce a reușit să o cloneze este deosebită.

Un tânăr cercetător a reușit să cloneze o plantă spectaculoasă într-un laborator al unei mari universități din Iași

Tiberiu Sârbu are vârsta de 26 de ani, iar recent a reușit într-un laborator al Facultății de Agricultură din cadrul USV Iași să cloneze, pentru prima dată, deosebita plantă Lupin.

Tânărul cercetător explică pentru cotidianul BZI tot procesul prin care a reușit să obțină rezultatul spectaculos. Tehnica pe care a folosit-o, de micropropagare in vitro, este una nouă.

„Micropropagarea in vitro este o tehnică relativ nouă, folosită în domeniul biotehnologiilor, geneticii și ameliorării plantelor.

Culturile in vitro ne permit să producem un număr mare de clone, plante identice, din punct de vedere genetic, cu planta mamă, pornind de la un singur exemplar. Încă de când eram în anul 4 la facultate, am rămas fascinat cum de la un fragment de țesut vegetal, denumit, în termeni de specialitate, «explant», fragmente de frunză, tulpina, cotiledoane, coleoptile, muguri, rădăcină, poți regenera, prin culturi in vitro, noi plante.

Tehnica presupune, în primul rând, prepararea unui mediu de cultură artificial, care e compus din apa distilată, macro și microelemente, sucroză (sursă de energie), vitamine, aminoacizi, regulatori de creștere (hormoni vegetali) etc. și, nu în ultimul rând, un agent de solidificare (agar sau agaroză). După ce mediul de cultură este preparat, se sterilizează țesutul vegetal pe care dorim să îl transferăm pe mediu cu alcool etilic timp de câteva minute. Înainte de transfer, etanolul se înlătură de pe țesutul vegetal prin spălări succesive cu apă distilată.

Transferul propriu-zis presupune așezarea țesutului vegetal/seminței pe mediul de cultură și se realizează în interiorul unei hote, cu flux laminar, unde mediul este complet steril”, declară Tiberiu Sârbu.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte bugetarii. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Experimentul este în desfășurare: „Această activitate necesită atenție sporită”

Tânărul cercetător lucrează la acest experiment de o lună de zile și încă se află în desfășurare. Tehnica micropropagării in vitro necesită o atenție sporită și multă îndemânare din partea celui care o execută.

„Este prima experiență în urma căreia am obținut, prin culturi in vitro, plantule din semințe de lupin (soiul Mihai) ameliorat de dl conf. dr. Dănuț Petru Simioniuc. După 2 săptămâni de la germinarea semințelor, a fost preparat un nou mediu de cultură, plantulele au fost secționate, iar fragmentele rezultate (rădăcini, hipocotil și cotiledoane) au fost transferate pe mediul proaspăt. Riscul principal întâlnit în tehnica micropropagării in vitro este reprezentat de posibilitatea infectării mediului de cultură cu microorganisme (bacterii, fungi), ceea ce face ca această activitate să necesite atenție sporită și îndemânare din partea celui care o execută. În ceea ce mă privește, consider că am reușit să lucrez corespunzător, fără ca mediile de cultură la experimentul care este în curs de desfășurare să se infecteze.

Prin această experiență, cu sprijinul dlui conf. dr. Iulian Gabur, încercăm să stabilim un protocol pentru a putea multiplica, prin culturi in vitro, lupin, grâu și bob”, mai spune Tiberiu Sârbu.

Tiberiu Sârbu spune că există posibilitatea ca în viitor să utilizeze un sistem foarte versatil de editare genetică.

„Posibil, pe viitor, să aplicam noile tehnici genomice (CRISPR-Cas 9) pentru a obține genotipuri noi, cu producții ridicate și cu adaptabilitate crescută la condițiile climatice care sunt într-o continuă schimbare.  Lucrez la experiment de o lună, este în desfășurare și durează în funcție de scop”, adaugă Tiberiu Sârbu, tânăr cercetător, doctorand la Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”.