International Press Institute: Libertatea presei în România este sub amenințare din nou. Partidele politice și zeci de milioane de euro care curg în mass-media înainte de alegerile din 2024

Libertatea presei în România este sub amenințare din nou, deoarece partidele politice au distorsionat jurnalismul cu zeci de milioane de euro din bani publici care curg în mass-media.

Marile partide politice și mass-media românești au semnat în ultimii ani contracte semnificative pentru publicitate politică, deși mecanismele de transparență lipsesc. Conținutul plătit nu este marcat ca atare, ceea ce înseamnă că publicul nu poate distinge publicitatea cumpărată de conținutul jurnalistic legitim.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

În timp ce România se îndreaptă spre un super an electoral în 2024, cu patru alegeri care au loc, problema finanțării presei – în special de către cele mai mari partide politice din țară – revine în centrul atenției.

„Finanțarea netransparentă a presei de către unele partide politice denaturează agenda publică, iar contribuabilii sunt înșelați de conținut netransparent sponsorizat politic care este promovat în mod fals ca jurnalism”, scrie ONG-ul român pentru libertatea presei ActiveWatch, în raportul său recent.

Cristian Andrei, jurnalist român specializat în contracte între presă și partide politice, a declarat pentru IPI că mecanismul este următorul: dacă un partid politic dorește de exemplu să promoveze o politică, va încheia un contract cu o agenție de momeală, care apoi creează contracte de publicitate cu instituțiile de știri.

Conținutul produs în cadrul contractului nu este marcat.

Contractele sunt plătite cu subvenții ale partidelor care provin din bani publici. Totuși, conținutul acestor contracte este ținut secret, precum și instituțiile media care publică acest conținut.

„Practic, cetățenii sunt mințiți cu banii lor, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este o ispravă”, spune jurnalistul Codruța Simina într-un interviu pentru ActiveWatch.

Potrivit jurnaliștilor și grupurilor societății civile, aceste contracte de publicitate, adesea profitabile, au dus la o scădere a jurnalismului critic, pe măsură ce mass-media își atenuează sau își adaptează reportajele pentru a favoriza partidul care le finanțează.

Jurnaliştii independenţi români au descris mecanismul ca pe o formă de mită clientelistă între politică şi mass-media care încurajează autocenzura pe anumite subiecte sau teme.

Creșterea contractelor după 2015

În timp ce utilizarea banilor publicitari ca mijloc de cenzură ușoară a presei în România nu este deloc nouă, banii care vin în mass-media de la partidele politice mai mari au crescut în ultimii ani, stârnind îngrijorări sporite cu privire la impactul lor asupra independenței editoriale.

„Partidele politice folosesc fonduri publice pentru a cumpăra favorabilitatea presei jurnalistice”, spune Cristian Andrei într-un interviu pentru IPI.

„În contractele mari de peste un milion de euro anual, știrile încep fie să evite criticile, fie să fie mai puțin critice. Apare un mecanism de autocenzură. Partidul politic nu cere acest lucru în mod direct, dar presa își schimbă atitudinea ca urmare a banilor pe care i-a primit”.

Conținutul plătit politic din presa românească a fost posibil printr-o modificare legislativă din 2015. În mod esențial, contractele dintre partidele politice și instituțiile de presă sunt secrete în România, ceea ce face dificilă demonstrarea preocupărilor legate de libertatea presei. Potrivit bugetelor publice, în 2022, partidele de coaliție guvernamentală PSD și PNL au cheltuit în total peste 90 de milioane de lei românești (18,5 milioane de euro) în contracte cu mass-media.

Contractele dintre partidele politice și mass-media au crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit presei de știri din România Libertatea, în primele șase luni ale fiecărui an, în 2021 suma a ajuns la 24 de milioane de lei (4,8 milioane de euro), în 2022 a fost de 47 de milioane de lei (9,5 milioane de euro), iar în 2023 a fost de 58 milioane lei (11,7 milioane euro). Acest lucru s-a întâmplat simultan, în timp ce subvențiile pentru partidele politice au crescut.

„În câteva luni marile partide politice românești au bugete mai mari alocate pentru presă decât marile corporații, precum Coca Cola”, compară Andrei.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a justificat că publicitatea politică le permite partidelor să evalueze reacția publicului la diferite inițiative politice. Veniturile din publicitate au reprezentat, de asemenea, un impuls financiar pentru multe instituții media care se luptă pe o piață mică.

„Nu există nicio dezbatere reală, nicio presiune asupra politicienilor pentru a schimba sistemul”, scrie ActiveWatch în raportul său.

Cu toate acestea, amenințarea pentru democrație este puternică, mai ales din cauza anului electoral care se apropie. În 2024, în România urmează să aibă loc patru alegeri diferite: alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale și alegeri pentru Parlamentul European. Pe măsură ce partidele luptă pentru opinia publică, afluxul deja considerabil de bani netransparenti în sistem nu va face decât să crească, complicând și mai mult dilemele etice ale mass-media.

„În anul electoral 2024, informațiile plătite pot distorsiona votul”, scrie ActiveWatch.

Preocupări internaționale

Milioanele de euro de conținut politizat care se revarsă în mass-media românească au devenit și ele o preocupare la nivel european. În raportul Media Pluralism Monitor din 2022, România a fost inclusă în grupul cu cel mai mare risc cu Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovenia.

Consiliul Europei și Comisia Europeană au remarcat ambele în rapoarte recente că mass-media din România nu oferă suficiente informații despre conținutul plătit de partidele politice și că aceste contracte au un efect negativ asupra libertății presei.

Publicul românesc nu are încredere și în sistem. Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului a raportat recent că doar o cincime din populația țării crede că presa românească este liberă de influență politică. Doar o treime din populație are încredere în știri.

100.000 de euro pentru un interviu

Doar câteva dintre numeroasele contracte dintre partidele politice și companiile media din România au devenit publice datorită jurnalismului de investigație.

Presa online Recorder a publicat în toamna anului 2022 o investigație potrivit căreia partidele politice au încheiat contracte cu unele dintre cele mai mari canale de televiziune din România – Antena 3 și Digi24 -, precum și cu publicația online Hotnews și Newsweek-magazine.

Din cauza lipsei de transparență, numărul exact de instituții media care au beneficiat de campaniile publicitare nu este pe deplin cunoscut. Potrivit ActiveWatch, de cele mai multe ori banii sunt direcționați către site-urile posturilor de televiziune, deoarece cumpărarea de conținut editorial direct de la postul de televiziune în afara perioadei electorale este interzisă de legea audiovizualului.

„Banii trec pe site-urile televiziunilor, astfel încât acești bani ajung să alimenteze pe cei care ne interesează de fapt: televiziunile”, a explicat un membru anonim din conducerea PSD pentru Libertatea.

Recorder a avut acces și la documente care arată cum PNL a plătit 1.000 de euro pe bucată pentru 120 de știri pozitive despre activitatea sa. Articolele plătite nu au fost marcate ca advertoriale.

De asemenea, au fost plătite companii pentru a distribui conținuturi care, cel mai probabil, ar fi fost oricum mediatizate, întrucât sunt de interes public. Printre acestea se numără filmarea discursurilor din cadrul reuniunilor politice, fiind plătită cu 5.000 de euro pe discurs (65.000 de euro în total), difuzarea unei conferințe de presă pentru 69.000 de euro și realizarea unui interviu cu un candidat la președinție care a costat 3.000 de euro pe minut, cu un cost final de 100.000 de euro. Două dintre acestea din urmă au fost marcate în mod ambiguu ca fiind „dezbatere electorală” în televiziune, din cauza finanțării externe.

„Mulți oameni urmăresc astfel de emisiuni și habar nu au că partidul a plătit pentru timpul de antenă, iar moderatorul nu se află în poziția unui jurnalist liber de orice constrângere, ci în cea a unui prezentator care trebuie să pună într-o lumină favorabilă clientul care a plătit pentru emisiune”, explică Recorder în reportajul său.

Distorsionarea peisajului mediatic

Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la publicația independentă G4Media, acuză presa din România pentru această situație. În opinia sa, presa românească este distorsionată, nefuncțională, iar situația ei este critică.

„Presa românească a acceptat să facă jocul politic. Câinele de pază al democrației se bucură să primească mici tratații de la guvern și nu mai latră la guvernare. Dă din coadă bucuroasă, sperând că va primi mai mulți bani ușor de la stat. Acești bani ușori distorsionează peisajul mediatic”, a declarat el într-un interviu acordat IPI.

Tăpălagă spune că doar o parte a presei românești – câteva publicații online mici – acoperă subiecte nefavorabile guvernului. „Jurnaliștii de aici, din România, nu fac propagandă activă despre cât de bune sunt partidele politice și guvernul. Ei joacă mai inteligent: evită subiectele care sunt jenante pentru guvern”, a adăugat el.

În septembrie 2022, G4Media a inițiat, împreună cu două ONG-uri, o declarație prin care a dorit să tragă un semnal de alarmă asupra „degradării fără precedent a peisajului mediatic românesc”. Potrivit declarației, România riscă să ajungă în aceeași situație în care se află Ungaria și să piardă fonduri europene, dacă nu va lua măsuri pentru a diminua controlul politic asupra presei libere.

„Avem o presă care este complet tăcută. Prea liniștită pentru această țară”, spune Tăpălagă. El consideră că situația presei românești s-a înrăutățit odată cu subvențiile semnificative pentru presă, în valoare de 40 de milioane de euro, care au fost acordate în timpul pandanturii corona din mai 2020. „Aceste fonduri publice nu sunt bani necondiționați”, a adăugat Tăpălagă.

Singura speranță de redresare vine de la Bruxelles

Piața media din România suferă de sindromul Stockholm, spune vicepreședintele Ionuț Codreanu de la ONG-ul pentru libertatea presei ActiveWatch: „Mass-media mainstream este prea obișnuită și familiarizată cu partidele politice. Marea majoritate a instituțiilor media nu vor să deranjeze guvernarea politică”, spune el.

Acest lucru induce în eroare și publicul, care nu primește știrile reale în presa preferată.

„Dacă oamenii nu aud ceva la televizor, nu cred”, descrie jurnalistul Ovidiu Vanghele situația pentru ActiveWatch.

Codreanu subliniază că în România mai există încă o presă independentă solidă, însă aceasta suferă de instabilitate financiară și de exodul creierelor.

Potrivit ActiveWatch, există, de asemenea, suspiciuni rezonabile că partidele politice încheie contracte cu instituții media pentru a lansa campanii de defăimare împotriva adversarilor lor.

ActiveWatch subliniază că firmele de presă își asumă responsabilitatea pentru situația actuală. „Aceste relații comerciale nu ar fi posibile fără participarea activă a instituțiilor media care își induc în eroare propriul public”, scrie în raportul său.

ActiveWatch consideră că mecanismele dintre presă și partidele politice par imposibil de eradicat și că opacitatea partidelor guvernamentale crește direct proporțional cu sumele pe care aceste partide le investesc în mass-media. În raportul său, ONG-ul își pune speranța în viitoarea reglementare privind publicitatea politică la care lucrează UE, care ar trebui să ducă la o mai mare transparență în comunicarea publică. Parlamentul European și Consiliul European negociază în prezent acest regulament.

„Singura speranță pentru o redresare lentă a acestor mecanisme vine tot de la Bruxelles”, a scris ActiveWatch în recentul său buletin informativ.

În propunerea de reglementare, reclamele politice trebuie să fie etichetate în mod adecvat pentru a le deosebi de conținutul editorial. De asemenea, acestea vor fi însoțite de o notă de transparență, care va indica, de exemplu, identitatea sponsorului și sumele cheltuite.

Parlamentul European a lucrat, de asemenea, la proiectul de lege privind libertatea presei (EMFA). Cu toate acestea, Codreanu consideră că guvernul român este superficial în transpunerea cadrului european în legislația națională.

„Nu cred că legiuitorul nostru este foarte serios când vine vorba de adaptarea noilor principii europene”, spune el.

În raportul său, ActiveWatch spune că nu a identificat nicio altă țară în care partidele politice să finanțeze presa privată în mod similar cu actualul model românesc.

Cum ar trebui rezolvată situația?

Jurnalistul Cristian Andrei este de părere că partidele politice ar trebui să facă publice lunar sumele pe care le plătesc, numele publicațiilor și tipurile de conținut și servicii pentru care au plătit. În plus, tot conținutul plătit ar trebui să fie marcat.

Cu toate acestea, politicienii români s-au opus acestor idei. Liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis, a declarat pentru Europa Liberă că „susține transparența în cheltuirea banilor publici, dar că transparența nu trebuie să ducă la situația în care competitorii politici să afle strategia de comunicare a unui partid și de aceea marcarea articolelor plătite de partid ar trebui să se facă doar la 30 de zile de la publicare”.

Calea de urmat rămâne nesigură, dar situația este gravă. Societatea civilă și jurnaliștii români au sperat în măsuri reactive de la nivel european în 2023, înainte de începerea anului electoral. Până acum, comunitatea internațională a fost tăcută.

SURSA: International Press Institute