@ O întelegere nescrisa între judecatorii de la Tribunalul Iasi si cei de la Judecatoria Iasi, veche de ani de zile, a fost sanctionata destul de aspru într-o sentinta pronuntata la Curtea de Apel Iasi @ Din cauza acestei întelegeri, o grefiera de la Tribunalul Iasi a fost obligata în prima faza sa-i plateasca daune morale de 20.000 de euro unui asasin extrem de periculos @ Valul de judecatori tineri veniti în ultima perioada la Curtea de Apel Iasi a dat nastere unor decizii tot mai îndraznete, motivate foarte atent @ Judecatorii de la instanta superioara ieseana sustin ca o parte dintre colegii lor de la Judecatorie au încalcat cu buna stiinta legea penala prin faptul ca s-au bazat pe niste cutume vechi în loc sa aplice exact ceea ce scrie în Codul de procedura penala @ Prin decizia de achitare a grefierei Cristina Victor, Curtea de Apel Iasi a realizat un adevarat rechizitoriu împotriva celor de la Judecatorie @ Daca grefiera a fost acuzata de abuz în serviciu pentru ca nu a trimis un fax la Penitenciar, desi nu era treaba ei sa faca asta, atunci cei care trebuiau sa se ocupe de trimiterea faxului sunt adevaratii vinovati
Nimic nu prevestea ca s-ar putea ajunge într-o asemenea situatie. Curtea de Apel Iasi acuza în mod direct Judecatoria Iasi, mai exact pe cei care lucreaza la Biroul de Executari Penale, ca încalca în mod sistematic Codul de procedura penala. Acuzatia aceasta vine în contextul în care o grefiera de la Tribunalul Iasi a fost deja obligata, de magistratii de la Judecatoria Iasi, sa-i plateasca daune morale de 20.000 de euro unui asasin extrem de periculos.
Într-un fel, si criminalul avea partea lui de dreptate, pentru ca a fost tinut în mod nedrept în spatele gratiilor înca jumatate de an. Practic, Tribunalul Iasi a decis sa-l puna în libertate, dar, la Penitenciarul de Maxima Siguranta Iasi nu a mai ajuns sentinta de eliberare si astfel nimeni n-a stiut ca el, de fapt, trebuia sa fie acasa si nu în spatele gratiilor.
Grefiera Cristina Victor, una dintre cele mai respectate din sistemul judiciar iesean, a ajuns tap ispasitor în aceasta poveste, fiind acuzata de neglijenta în serviciu si condamnata în prima instanta la amenda penala si plata de daune morale catre asasin. Ea trimisese catre Penitenciar faxul prin care anunta eliberarea infractorului, dar nu a observat ca faxul daduse eroare. Dupa condamnarea primita în urma cu un an la Judecatorie, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iasi, în apel. Aici, judecatorii au schimbat cu totul ceea ce a decis initial Judecatoria si a dispus achitarea grefierei pe motiv ca ceea ce a facut ea nu este prevazut de legea penala.
Practici ilegale, chiar în birourile Judecatoriei
În urma cu câteva zile, magistratii de la Curtea de Apel Iasi au terminat de motivat decizia de achitare. Cu aceasta ocazie, au iesit la suprafata detalii cu totul incredibile despre anumite practici ilegale, cutume absurde ramase de ani de zile la Judecatoria Iasi. Chestiunea este aparent simpla: atunci când Tribunalul sau Curtea de Apel Iasi iau o decizie de eliberare a unei persoane aflate în spatele gratiilor, legea penala arata clar ca acea decizie trebuie pusa în aplicare de instanta de executare, în cazul de fata Judecatoria. Numai ca, grefierii sustin ca a existat o întelegere foarte ciudata între Tribunalul Iasi si Judecatoria Iasi în sensul ca atunci când o persoana trebuie eliberata printr-o decizie a Tribunalului, aceasta din urma instanta comunica actele de eliberare catre Penitenciar. Desi legea este destul de clara ca Judecatoria trebuie sa se ocupe de punerea în aplicare a deciziei definitive, data de instanta de control judiciar. Acesta este cadrul general al povestii. Pentru ca nu a comunicat decizia de eliberare catre unitatea de detentie, grefiera Cristina Victor a fost condamnata. Întrebarea fireasca este urmatoarea! Trebuia sa comunice ea acea decizie de eliberare? Era obligatia ei? Codul de procedura penala arata ca Judecatoria trebuia sa faca asta, adica o alta instanta, alti grefieri si judecatori de acolo. În prima instanta, grefiera a fost condamnata doar pentru ca nu a respectat aceasta întelegere nescrisa facuta între Tribunalul Iasi si Judecatoria Iasi.
Judecatoria trebuia sa comunice infractorului faptul ca trebuie sa fie liber
Ei bine, în acest context, Curtea de Apel Iasi formuleaza acuzatii destul de categorice împotriva celor de la Judecatorie. Culmea este ca, desi nu au comunicat sentinta definitiva de eliberare a condamnatului si sustin ca nu era treaba lor, cei de la Judecatorie au comunicat ulterior alte acte procedurale din acest dosar. Curtea de Apel dezaproba total aceasta maniera de lucru. "În realitate, în calitate de instanta de executare, Judecatoria Iasi, primind la data de 12.12.2014 extrasul deciziei penale nr. 352/CJ/11.12.2014, nu a luat nicio masura în vederea punerii în executare a dispozitiei de liberare conditionata, limitându-se la a face, ulterior, în data de 06.01.2015, celelalte lucrari secundare de executare, argumentul ca judecatoria avea obligatia de a pune în executare anumite dispozitii ale hotarârii definitive în materia în discutie (cele relative la cheltuieli, onorarii, adrese la cazier si catre alte instante), dar nu si adresa de punere în executare a solutiei de punere în libertate conditionata catre locul de detentie, neavând niciun fundament logic, în afara aceleiasi uzante invocate si de acuzare neputând fi admis din punct de vedere al existentei unei baze legale în acest sens ca instanta de executare sa execute doar anumite dispozitii ale hotarârii, la alegere, si oricum cu caracter secundar, raporat la solutie", se arata în decizia Curtii de Apel Iasi.
Curtea de Apel Iasi: au existat întelegeri dincolo de ceea ce prevede legea penala
Din punctul de vedere al judecatorilor de la Curtea de Apel Iasi, este cât se poate de regretabil ca s-a ajuns în situatia ca anumite întelegeri nescrise si cutume între instantele de judecata sa fie mai importante decât ceea ce scrie în Codul de procedura penala. "Or, astfel cum s-a aratat, partajarea neoficiala, dincolo de ceea ce prevede legea, potrivit unei uzante/cutume a unor atributii legate de executarea hotarârilor penale, într-un domeniu în care atributiile legale sunt clar stabilite de legea de procedura penala, neputând face obiect al unei împartiri din ratiuni mai mult sau mai putin documentate si relevante din punct de vedere practic-administrativ, nu atribuie persoanelor implicate în acest lant institutional categorii de raspundere nereglementate, ori asumarea altor responsabilitati decât cele prevazute si stabilite de lege în mod indubitabil", mai sustin judecatorii de la instanta superioara.
Pâna la urma trebuie sa fie un vinovat în aceasta poveste! Cine este acesta?
Se poate ajunge cu usurinta la ideea ca aceasta decizie reprezinta în realitate un denunt pentru neglijenta în serviciu, sau mai degraba un rechizitoriu împotriva modului în care se lucreaza la judecatorie. Practic, faptele penale de care a fost acuzata grefiera de la Tribunal au fost puse acum în sarcina celor de la Judecatorie. Este foarte interesant de vazut daca procurorii se vor sesiza din nou acum, dupa aceasta motivare, si vor încerca sa-i prinda pe adevaratii infractori.
"În opinia Curtii, punerea în libertate a condamnatului dupa 6 luni de la data pronuntarii deciziei definitive de punere în libertate nu este consecinta a ceea ce i se poate imputa din punct de vedere legal inculpatei Victor Cristina (respectiv necomunicarea minutei deciziei penale catre condamnat si catre Penitenciarul Iasi, conform dispozitiilor legale si necomunicarea hotarârii in extenso la Penitenciarul Iasi), ci numai consecinta directa a nepunerii în executare de catre instanta de executare a hotarârii de liberare conditionata, desi aceasta primise extrasul deciziei penale pe care avea obligatia sa-l puna în executare în partea sa cea mai importanta, prin efectuarea lucrarilor de executare, respectiv prin emiterea si trimiterea la Penitenciarul Iasi a adresei de punere în libertate, întocmai cum a înteles sa faca punerea în executare a celorlalte lucrari secundare (cele relative la cheltuieli, onorarii, adrese la cazier si catre alte instante)", mai explica cei de la instanta superioara.
Conducerea Tribunalului a corectat imediat problema, dupa ce a aflat de practica ilegala
Magistratii de la Curtea de Apel Iasi au mai sesizat ca imediat dupa ce s-a aflat de povestea criminalului tinut sase luni în plus în puscarie, pe data de 18 septembrie 2015, presedintele instantei a emis o decizie în care a explicat clar ca în toate cauzele în care Tribunalul dispune punerea în libertate a unei persoane, în calea de atac, extrasul dupa decizie va fi comunicat catre Judecatorie, ca instanta de executare, nu catre Penitenciar. Practic, Tribunalul s-ar fi dezis categoric de acea întelegere nescrisa. "De asemenea, s-a dispus prin aceeasi decizie ca la nivelul Judecatoriei Iasi sa se ia, de îndata, toate masurile necesare pentru respectarea dispozitiilor legale si regulamentare imperative relevante si sa se puna în executare toate dispozitiile hotarârilor pronuntate în cauzele având ca obiect "liberare conditionata" , în mod special în sensul comunicarii formei definitive a hotarârii catre locul de detinere", completeaza cei de la Curtea de Apel.
Curtea de Apel Iasi: n-a existat argumentare proprie a judecatorului de la fond
În termeni destul de duri, este tras de urechi inclusiv judecatorul de la prima instanta, care a decis condamnarea. Se arata ca judecatorul de fond ar fi copiat pur si simplu pledoaria procurorilor fara sa aduca o argumentare proprie deciziei de condamnare. "Cu toata evidenta probatorie a cauzei, cu toata claritatea bazei legale incidente situatiei de fapt cercetate, acuzarea, si mai apoi instanta de fond, cea din urma însusindu-si integral asertiunile din actul de sesizare, argumentarea proprie fiind aproape inexistenta, Curtea fiind practic pusa în situatia de a nu avea ce anume argumente ale solutiei sa verifice, au extras în mod neîntemeiat concluzia ca neverificarea de catre inculpata a confirmarii de primire catre penitenciar a minutei deciziei penale nr. 352/CJ/11.12.2014 a Tribunalului Iasi a cauzat o vatamare dreptului legitim la libertate si siguranta a condamnatului care a continuat sa fie privat de libertate fara temei legal pe o durata de 6 luni dupa data ramânerii definitive a hotarârii de admitere a cererii de liberare conditionata, asimilând o cutuma unei norme legale imperative, în contra a ceea ce legea în vigoare incidenta în cauza stipula în mod expres, nepreocupându-se de ceea ce, într-adevar, implica punerea în executare a hotarârii penale", au conchis judecatorii Curtii de Apel.
Trebuie mentionat ca, în ultimii ani, la Curtea de Apel Iasi a ajuns un val de judecatori tineri, foarte bine pregatiti si atenti la soarta dosarelor si a oamenilor pe care îi au în fata lor. Astfel, au început sa apara tot mai des decizii motivate foarte atent si care pot naste controverse juridice care conduc în mod automat la un plus de vigoare pentru sistemul judiciar românesc.