Înțelegere informală între Guvernul României și Comisia Europeană. Este vorba despre PNRR

Guvernul a ajuns la o înţelegere informală cu Comisia Europeană pentru ca Executivul comunitar să nu declanşeze procedura de suspendare a unor fonduri UE destinate României, parte din calendarul multianual şi PNRR, deşi statul român va depăşi ţintele de deficit excesiv atât în 2023, cât şi în 2024, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro.

Deşi Comisia a fost de acord să nu activeze suspendarea de fonduri, deficitul bugetar din acest an trebuie totuşi redus faţă de cel de anul trecut, urmând ca în 2024 să continue cu o scădere mai consistentă.

Stirile PROTV

Aproape 1,7 miliarde de euro au dispărut din conturile BNR într-o singură lună. Motivele nu sunt clare

RomaniaTV

Ți se rupe sufletul! AVEM ultimele imagini cu Helmut Duckadam în viaţă. Cum arăta fostul mare portar al Stelei

​Guvernul a ajuns la o înţelegere informală cu Bruxellesul să nu piardă bani europeni

De asemenea, Guvernul trebuie să adopte măsuri fiscale de corecţie, respectiv creşteri de taxe, care să asigure Bruxelles-ul că deficitul va rămâne pe o traiectorie decendentă.

Reducerea de deficit trebuie să fie una structurală, astfel că trebuie majorate taxe şi impozite care se regăsesc în veniturile statului anual, nu ocazional, conform Profit.ro.

Guvernul are libertate în ceea ce priveşte măsurile care ar trebui luate. Potrivit informaţiilor Profit.ro, la nivel de Comisie este agreat ca statul să aleagă din măsurile fiscale propuse în studiul Băncii Mondiale, realizat pentru România ca parte a PNRR.

Nu este clar, însă, ce vor decide guvernanţii în negocierile politice, în contextul în care pe lista de măsuri vehiculate se află, pe lângă cele propuse de BM, şi alte creşteri de taxe, cum este majorarea accizelor pentru tutun şi alcool, în pofida calendarului de creşteri stabilit anul trecut cu industria.

Unele dintre aceste măsuri au fost prezentate neoficial ca fiind pregătite pentru a fi introduse de către Guvern

eliminarea cotelor reduse de TVA care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri. Pe termen mai lung o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică.

eliminarea scutirilor de impozit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT).

eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari.

creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.

impozitarea proprietăților la valoarea de piață

reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite.

eliminarea reducerii cotei IP disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social.

reevaluarea periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele rentabil și să publice estimările privind cheltuielile fiscale pentru fiecare concesiune în cadrul unui raport anual privind cheltuielile fiscale.

Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 euro de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 euro de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și deînregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate.

Punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială aîntreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor.

Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).

Efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratamentfiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a IP.

Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți – deși trebuie evaluateși eventualele implicații asupra drepturilor de pensie.

Planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili.

Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili.