Iniţiativă de cooperare energetică comună între Austria, Germania şi Croaţia. Vor investi într-un nou gazoduct

Joi, 24 noiembrie 2022, Croaţia, Austria şi Germania au convenit la o iniţiativă de cooperare energetică comună în contextul transportului gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene. Anterior, statele membre UE nu au fost de acord cu plafonarea prețului la gaz, propusă de Comisia Europeană.

O declaraţie în acest sens a fost semnată intre premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavania, Markus Soeder. Declaraţia a fost semnată în cadrul unei întrevederi pe insula Krk, la o conferinţă de presă.

RomaniaTV

A murit Ciprian Pian. Fratele lui Emi și al lui Grațian Pian, a decedat în închisoare în condiții suspecte

Observatornews.ro

Românul care a ucis două femei în Italia i-a şocat şi pe deţinuţii din penitenciar. De ce a fost desfigurat

Iniţiativă de cooperare energetică comună între Austria, Germania şi Croaţia

Declaraţia semnată de cei trei de se referă la decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru începerea acestui proiect şi de a atrage fonduri europene pentru finanţarea lui.

Iniţiativa de cooperare vizează extinederea capacităţilor ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conducta ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Croaţia a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, dela 2,9 miliarde de metri cubi până la 6,1 miliarde de metri cubi.

Totodată, premierul croat Plenkovic a vorbit şi de două opţiuni pentur extinderea suplimentară ulterioară, în realizarea unui terminat terestru cu o capacitate anuale de 15 miliarde de metri cubi. Acesta ar costa între 1.75 şi 2 miliarde de euro. O altă variantă ar fi realizarea unui terminat plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi, cu un cost de 1,2 miliarde de euro.

Noul gazoduct va transporta gazul către Austria şi Bavaria, iar costul total ar fi de circa 600 de milioane de euro.
Acesta ar putea fi utilizat şi pentru transportul hidrogenului, în contextul în care cele trei ţări ar reuşi să lase în urma energiile fosile.

Mai multe state membre UE nu sunt de acord cu plafonul preţului la gaz

Comisia Europeană a prezentat plafonul de preţ la gaz, la valoarea de 275 de euro pe Megawatt-oră pentru derivatele cu livrare peste o lună de pe bursă olandeză. Însă, ideea de a plafona preţul gazelor nu a fost salutata de toate statele membre UE.

Ministrul italian al Mediului şi Securităţii Energetice, Gilberto Pichetto, a venit cu o reacţie în acest sens, menţionând că plafonul de preţ la 275 de euro „risca să fie ineficient. Un simplu steag, dar fără efect”. Potrivit acestuia, „ar trebui un sistem speculativ” similar cu cel pe care Italia l-a experimentat în timpul verii. Pentru ministru, acest mecanism ”riscă să stimuleze speculația în loc să o frâneze”. Împotriva ideei de a impune un plafon la preţ s-a alăturat şi Germania, în contextul în care cu o astfel de măsură producătorii de gaze din țări terţe ar putea prefera să îşi vândă hidrocarburile altor naţiuni, lăsând Europa fără gaz.

Zilele trecute, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că Federaţia Rusă nu va livra ţiţei sau producția de petrol statelor care vor implementa un plafon de preţ.

Așadar, Austria, Croația și Germania vor investi într-un nou gazoduct co-finanțat din fonduri europene. Rămâne de văzut când va fi implementat acest proiect.