Reuters a transmis astăzi că inflația din țările din zona euro a urcat la 7,5% în luna martie, atingând astfel un nou nivel record. Acest lucru a sporit presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE), pentru a ține în frâu creșterea rapidă a prețurilor, în ciuda faptului că se observă o încetinire a creșterii economice.
Creșterea prețurilor de consum în cele 19 țări din zona euro euro a accelerat de la 5,9% în februarie, a anunțat vineri Eurostat, cu mult peste estimările de 6,6%, în condițiile în care războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei au împins prețurile la carburanți și gaze naturale la niveluri record.
Majorarea prețurilor din țările din zona euro nu este cauzată doar de scumpirea petrolului
În ciuda faptului că energia este principalul vinovat, inflația prețurilor la alimente, servicii și bunuri de folosință îndelungată a depășit ținta de 2% a BCE, acest lucru fiind încă o dovadă a faptului că majorarea prețurilor este din ce în ce mai amplă și nu reprezintă doar o reflectare a scumpirii petrolului.
Inflația va fi un șoc pentru factorii decizionali în politică, având în vedere faptul că Banca Centrală Europeană a subestimat în mod constant inflația în ultimul an. Forțe politice europene solicită deja o politică mai strictă în scopul evitării cronicizării creșterii prețurilor.
Austria și Olanda cer majorarea ratelor
Guvernatorii băncilor centrale din Austria și Olanda au cerut deja majorări ale ratelor în acest an, îngrijorați de faptul că creșterea rapidă a prețurilor devine generalizată, un argument susținut de datele publicate vineri.
Orice reducere a livrărilor de gaz rusesc s-ar repercuta rapid și asupra clienților, crescând prețurile chiar dacă guvernele instituie măsuri de subvenționare pentru a compensa o parte din costuri.
Banca Centrală Europeană se confruntă cu o dilemă politică
Principala sarcină a Băncii Centrale Europene este de a readuce inflația la 2%, dar o politică mai strictă acum ar risca să prăbușească economia, care se resimte deja din cauza consecințelor războiului și a impactului persistent al pandemiei COVID-19.
BCE estimează că în primul trimestru creșterea a fost pozitivă, dar la limită, în timp ce în al doilea trimestru creșterea va fi aproape de zero, în condițiile în care prețurile ridicate la energie afectează consumul și investițiile.
Acest lucru ar sugera că blocul este aproape de o stare de stagflație, în care inflația rapidă este cuplată cu o creștere stagnantă.
Adrian Câciu, avertisment pentru economia României
În contextul interdicțiilor de care Rusia are parte, țările din zona euro, dar și alte țări din Uniunea Europeană se confruntă cu o posibilă criză alimentară dar și energetică. Câciu susţine că Europa este dependentă de importurile de energie din Rusia și că oficialii europeni nu au făcut nimic în ultimii ani pentru a-și asigura independența energetică şi alimentară:
„Dincolo de energie – și acum se recunoaște cât de dependentă era Europa de anumite surse de energie și că în timpul în care putea să-și creeze o zonă de confort, nu a făcut-o – sunt și zona de aprovizionare pe combustibil și pe alimente. Jucătorii din acest conflict erau furnizori importanți de cereale. O lipsă a stocului respectiv într-o piață, fie europeană, fie mondială, se duce în prețuri”, a mai transmis ministrul pentru sursa citată.
În contextul în care economia României are de suferit, Adrian Câciu trage un semnal de alarmă. Ministrul Finanțelor afirmă faptul că efectele economice severe vor apărea în țară ca urmare a celor doi ani de pandemie.