„Bun venit în infern!”, le-a urat rușilor în urmă cu opt zile ministrul Apărării din Ucraina. Și infernul s-a dezlănțuit. Iar acum se extinde. Și contaminează continentul, de la Moscova până în capitalele Uniunii Europene. Și, atenție, se îndreaptă și peste Ocean, spre Statele Unite. Despre ce fel de infern este vorba? Ce fenomen se dezvoltă în paralel cu un război aparent local?
În fiecare clipă devine tot mai limpede, chiar și pentru cei care nu au vrut să vadă, că nu avem de-a face în Ucraina cu un război preventiv. Este un război criminal în toată legea, în care sunt distruse cu prioritate zone rezidențiale, spitale, grădinițe, centrale electrice, depozite de carburant și mai nou, atenție, sunt lovite centrale nucleare. Un război prin care este vizată lichidarea populației, iar supraviețuitorii sunt determinați să se refugieze în alte state.
Este un război care se internaționalizează din multe puncte de vedere. Sancțiunile economice îndreptate împotriva Rusiei au efecte devastatoare și asupra celorlalte economii ale lumii. Iar Vladimir Putin merge înainte. Riscând să își înfometeze propria populație. Și înfometând și populațiile altor state. Pe acest fond, se produce și o operațiune de import-export de război. Ea are loc prin uriașul val de refugiați, pe de-o parte, și prin crearea la inițiativa lui Zelensky a așa-numitei legiuni internaționale de apărare teritorială a Ucrainei. Ambele fenomene sunt la fel de periculoase ca și războiul în sine. Zilele trecute, m-am întors în România după o scurtă vacanță. Formalitățile de reintrare în România au fost destul de numeroase și a trebuit să pierd un timp pentru ca documentele mele să fie verificate. Nu am făcut altceva decât să mă întorc în țara mea. Pentru a facilita exodul de refugiați, autoritățile de la București au decis o procedură simplificată de intrare în România. În acest moment, o persoană venită din Ucraina trece mai ușor frontiera decât am făcut-o eu. Mă refer la formalități, nu la cozi. Iar primii care trec frontiera, din numeroasele informații pe care le primesc, sunt nu cei mai năpăstuiți dintre ucraineni, femeile, copiii și vârstnicii care întorc spatele prăpădului, ci fel de fel de personaje dubioase, care dau „spagă” polițiștilor de frontieră și vameșilor ucraineni, trec în față, se deplasează în mare viteză spre limuzinele care-i așteaptă pe teritoriul României, sfidându-i, jingnindu-i și umilindu-i pe cetățenii români care-i întâmpină cu mâncare, cu haine și cu alte lucruri necesare supraviețuirii. Acest prim val, despre care primim din ce în ce mai multe relatări, nu este un val al supraviețuitorilor. El este altceva. Și când spun „altceva”, nu mă refer doar la răsfățații economiei de piață, ci în primul și în primul rând – și o fac cu multă îngrijorare – mă gândesc la rackeți și la membrii unor formațiuni extremiste, tolerate în mod criminal de guvernele de la Kiev, inclusiv de Guvernul Zelensky, și care se deplasează către capitalele continentului european și mai departe, către Statele Unite.
Sunt numeroase documente care au atestat și atestă existența în Ucraina a unor batalioane neo-naziste. Amnesty International a documentat pericolul extrem pe care îl reprezintă de pildă batalionul Aidar. Sunt 50 de grupuri documentate de serviciile secrete americane drept neo-naziste, care-și desfășoară activitatea pe teritoriul Ucrainei, iar acum își trimit masiv reprezentanții în alte state. Congresmenii din Statele Unite au semnat o petiție colectivă, prin care au solicitat ca batalionul Azov să fie declarat organizație teroristă. De ce? Pentru că acesta recrutează, antrenează și radicalizează cetățeni americani. El provine din grupul paramilitar „Patriot” al Ucrainei, care are parlamentari în forumul legislativ de la Kiev și care luptă pentru eliminarea economiei de piață, a democrației politice și a presei libere. Mă opresc aici. Atrăgând din nou atenția că reprezentanții acestor grupuri neo-naziste au acum posibilitatea, prin conjunctura creată de război, să circule de colo-colo de-a lungul și de-a latul planetei. Iar racheții, care sunt mai degrabă o organizație de tip mafiot decât una politică, tranzitează frontiera burdușiți de arme, pe care le ascund în autoturisme cu podea dublă. Și se mișcă în voie, beneficiind de așa-numita procedură simplificată de tranzit.
Acestea sunt pericole de care să spunem că, prin instituțiile de forță de care dispun, statele europene și Statele Unite s-ar putea în cele din urmă proteja. Numai că toată această mișcare aparent browniană de personaje suspecte, ca să nu le spun sinistre, se desfășoară și în sens invers.
Încercând să-și apere țara cu orice chip, noul erou al planetei, Volodimir Zelensky, a anunțat crearea legiunii internaționale de apărare teritorială a Ucrainei. Până la un punct, în condițiile în care statele ONU nu intervin cu armatele lor, pentru a curma carnagiul dezlănțuit de Putin în Ucraina, această măsură poate fi justificată. Zelensky a făcut apel, pentru a se apăra de invazie, la toate forțele disponibile. Inclusiv la deținuții din închisori, cărora, în schimbul intrării în luptă cu arma în mână, li s-a promis eliberarea. A făcut apel în mod direct și la cetățenii israelieni originari din Ucraina, rugându-i să vină pentru a da o mână de ajutor în lupta de apărare împotriva agresorului rus. Tolerează și încurajează inclusiv asemenea organizații neo-naziste, care funcționează bine-merci, într-o Ucraină pregătită să fie primită în UE printr-o procedură accelerată. Închide ochii până și la criminala înarmare a unor copii și încurajarea acestora să tragă cu arma și să ucidă. Aplaudă confecționarea de către copii a bombelor Molotov. Și, în ultimă instanță, încearcă să transforme Ucraina într-o Spanie din timpul sângerosului război civil. Numai că puțini știu că în războiul civil din Spania s-au comis nenumărate atrocități nu numai de către republicani, susținuți de Armata Roșie, ci și de către franchiști. În acel război din Spania, care a însângerat o țară întreagă, marile puteri și-au experimentat armele pe seama cetățenilor, iar organizații și detașamente criminale au săvârșit atrocități, despre care istoricii mai au mult de scris până să ne redea întregul tablou. Din nefericire, iată, istoria se repetă. Și din ce în ce mai puțini sunt dispuși să nu închidă ochii. Și să privească adevărul în față, oricât de cumplit e.
Că Vladimir Putin își semnează cu mâna lui decesul politic și poate apoi o condamnare pentru crime de război, e prea puțin interesant. Că va sfârși prin a fi dat jos de la putere de către unii dintre proprii acoliți, din nou nu este prea interesant. Mai important este să vedem ce va rămâne în urmă, dincolo de o țară a continentului european cu o infrastructură distrusă și cu o populație înfometată. Va rămâne o infecție, care din păcate se propagă treptat în întreaga lume. „Bun venit în infern!”. Numai că infernul nu este doar al regimului Putin, ci este al nostru, al tuturor.
P.S.: Și, apropo de infern, iată că Guvernul României a mai reușit o ispravă. Pentru a supraviețui, a făcut o nouă tranșă de împrumuturi. Cu o dobândă de 6,4%. Mă uit prostit la copiii și la nepoții mei și încerc să fac socoteala, pentru a afla în câte decenii vor reuși să lipească cioburile ulcelelor sparte de ultimele guvernări.