Reprezentanții unei case de amanet din județ au dat în judecată un bărbat din Iași. Reclamanții au cerut despăgubiri în instanță de la Mihai Gabriel Șerban. Aceștia au susținut că au constatat că ieșeanul le adusese niște gablonțuri, în locul unor bijuterii din aur
Un bărbat din Iași a fost dat în judecată de o casă de amanet. Angajații au constatat că bijuteriile primite de la el erau, de fapt, niște gablonțuri. Astfel, reprezentanții SC Redwood Company IFN SRL l-au chemat în fața instanței pe Mihai Gabriel Șerban.
Reclamanții le-au cerut judecătorilor să îl oblige pe ieșean la plata unei sume de peste 1.300 de lei. Totuși, recent, magistrații din cadrul Judecătoriei Pașcani au dat o soluție contrară solicitării făcută de cei de la casa de amanet.
„Instanța respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SC Redwood Company IFN SA în contradictoriu cu pârâtul Mihai Gabriel Șerban”, au menționat judecătorii ieșeni.
De remarcat este faptul că sentința nu e definitivă, aceasta putând fi contestată.
Mihai Gabriel Șerban, dat în judecată de SC Redwood Company IFN SRL
Procesul intentat lui Mihai Gabriel Șerban de către cei de la SC Redwood Company IFN SRL a început pe 17 martie 2020. Prin cererea înregistrată pe rolul instanței, reclamanții au solicitat ca ieșeanul să fie obligat să achite 706,96 lei, reprezentând contravaloarea sumei primită cu titlu de împrumut și comisionul aferent, precum și la plata sumei de 612,65 lei, reprezentând daune interese – comisionul aferent perioadei cuprinsă între data expirării contractului de amanet și data depunerii cererii.
„Pe 31 mai 2018, între noi și pârât a fost încheiat contractul de amanet având ca obiect creditarea pârâtului cu suma de 1.970 de lei, în schimbul căreia ne-a predat în garanție mai multe bijuterii, despre care a declarat că sunt din aur. La încheierea acestui contract, pârâtul s-a prezentat personal la punctul de lucru al societății, a prezentat actul său de identitate și a semnat contractul de amanet, asumându-și toate clauzele contractuale. Articolul 3 din acest contract prevede că pârâtul s-a obligat ca, de la 31 mai 2018, în termen de 30 de zile, să restituie creditorului suma împrumutată și comisionul de 82,74 lei (0,14 la sută zi), suma totală de restituit fiind de 2.052,74 lei”, au precizat reclamanții în fața instanței de judecată.
„L-am notificat de două ori să vină la sediul nostru, pentru a rezolva problema amiabil!”
Reclamanții au adăugat că firma este o instituție financiară nebancară, autorizată de Banca Națională a României să desfășoare activități de creditare pe teritoriul țării, aceasta fiind activitatea principală a societății aducătoare de venituri.
„Conform contractului, pârâtul și-a asumat în exclusivitate răspunderea pentru viciile ascunse ale bunurilor și s-a obligat ca, în cazul în care creditorul a fost dus în eroare în mod voit de către debitor la evaluarea bunurilor lăsate în gaj, de a restitui în termen de 3 zile lucrătoare de la notificarea creditorului suma primită. La expirarea perioadei contractuale, pârâtul nu s-a mai prezentat la punctul de lucru al reclamantei pentru restituirea sumei împrumutate și ridicarea obiectelor lăsate în gaj. Conform clauzelor contractuale, la expirarea acestei perioade, bunurile amanetate au fost transferate la sediul societății în vederea valorificării și recuperării sumei predate pârâtului. Cu ocazia verificărilor efectuate la sediul societății, s-a constatat că unele dintre bijuteriile lăsate în gaj de pârât sunt confecționate din materiale comune”, au adăugat cei de la casa de amanet.
Potrivit acestora, din cantitatea totală de 22,59 grame de bijuterii amanetate, 7,78 grame nu sunt din aur. Astfel, reclamanții au susținut că prejudiciul suferit de ei este de 706,96 lei (34,44 la sută din suma creditată). Mai mult, ei au afirmat că l-au notificat de două ori pe ieșean pentru a se prezenta la sediul lor, în vederea soluționării pe cale amiabilă, dar bărbatul a refuzat să dea curs acestor notificări.
Ce concluzie au tras judecătorii ieșeni referitor la acțiunea depusă de casa de amanet
Judecătorii ieșeni au decis să respingă cererea formulată de casa de amanet. Magistrații au constatat că Mihai Gabriel Șerban nu ar fi semnat confirmările de primire a corespondenței.
„Semnătura de pe aceste confirmări nu este nici măcar similară cu semnătura pârâtului de pe contractul de amanet. Reclamanta a mai susținut că o cantitate de 7,78 grame din bijuteriile lăsate amanet de pârât nu sunt din aur. Dar reclamanta nu a făcut dovada certă a acestor susțineri, la dosar fiind depus doar un înscris denumit „proces-verbal de constatare”, întocmit de un angajat al reclamantei având funcția de amanetar, care a declarat că a identificat aceste bijuterii ca nefiind din aur.
Pe lângă faptul că persoana care a făcut aceste declarații este angajata reclamantei, nu există nicio dovadă a faptului că această persoană are calificarea necesară pentru a atesta dacă o bijuterie este sau nu confecționată din aur și nici nu rezultă modul în care persoana respectivă a făcut această constatare (a verificat vizual bijuteria, a apelat la o persoană autorizată, a folosit vreun dispozitiv apt a face astfel de verificări etc.). Prin urmare, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada fără putință de tăgadă a faptului că unele dintre bijuteriile predate de către pârât nu erau din aur”, au subliniat judecătorii ieșeni.