Incredibil, dar adevărat! Apariție uluitoare pe acoperișul uneia dintre cele mai mari și celebre clădiri din centrul orașului Iași! Când îl văd, trecătorii rămân uluiți de acest detaliu spectaculos – GALERIE FOTO

Apariție uluitoare pe acoperișul uneia dintre cele mai mari și celebre clădiri, din plin centrul orașului Iași! Când îl văd, toți trecătorii sau turiștii rămân uluiți de acest detaliu spectaculos. În prim-plan este Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, considerat unul dintre cele mai frumoase edificii de acest gen din întreaga lume, conform unui top al faimoasei televiziuni BBC. Dincolo de toate acestea, foarte puțini sau doar cei inițiați cunosc de ce pe acest monument istoric și cultural se află două forme arhitecturale ce reprezintă o lebădă

O apariție arhitecturală de senzație, chiar pe acoperișul uneia dintre cele mai mari și celebre clădiri din plin centrul orașului Iași, provoacă mirare trecătorilor! În prim-plan este Teatrul Național (TNI) „Vasile Alecsandri”, considerat unul dintre cele mai frumoase edificii de acest gen din întreaga lume, conform unui top al faimoasei televiziuni BBC. Dincolo de toate acestea, foarte puțini sau doar cei inițiați cunosc de ce pe acest monument istoric și cultural se află două forme arhitecturale care înfățisează o lebădă. Aceasta reprezintă un simbol al Teatrului pe plan mondial și pleacă de la marele William Shakespeare. Localitatea sa natală, Stratford-upon-Avon (Marea Britanie) găzduiește Royal Shakespeare Company (RSC), una dintre cele mai renumite companii de teatru din lume.

Stirile PROTV

A venit nota de plată. Noua ordonanță „trenuleț”: Se taie de la concedii medicale, salariile și sporurile se îngheață în 2025

RomaniaTV

Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Dramaturgul și lebăda par să-și împartă frățește cinstea de a fi simbol al minunatului oraș anglo-saxon

Totuși, orașul se mai mândrește cu un simbol, nu la fel de celebru, dar la fel de iubit. Este vorba de lebădă! Lebedele pot fi admirate și acum plutind grațios pe apele râului Avon sau odihnindu-se pe peluzele din spatele RSC. Dramaturgul și lebăda par să-și împartă frățește cinstea de a fi simbol al minunatului oraș anglo-saxon, dar, ca într-o veritabilă piesă shakesperiană, acțiunea piesei cunoaște o turnură nouă și aflăm că, de fapt, Shakespeare este… lebăda! Cel puțin așa este în viziunea la fel de celebrului contemporan al lui Shakespeare, actorul, dramaturgul și poetul Ben Jonson (1572 – 1637). El l-a numit pe Shakespeare „sweet swan of Avon, sufletul unei epoci, încântarea, minunea scenei noastre! Shakespeare a fost nu pentru o vârstă, ci pentru totdeauna”.

Alte simboluri ale Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași

Alte simboluri ale Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași se leagă și de Sala Mare, cu 740 de locuri organizată în stal, loje și balcon care impresionează prin rafinamentul, fantezia și somptuozitatea ornamentelor de inspirație barocă și rococo, fie că este vorba despre reprezentările sculpturale sau picturale. Cele 1.418 lămpi electrice și candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneția luminează un teatru cu o personalitate arhitectonică unică. Cortina principală, pictată de maestrul vienez Lenz și terminată de unul din discipolii săi, este concepută sub forma unei alegorii a vieții cu cele trei vârste în plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor; partea stângă, pictată de ucenicul lui Lenz, este diferită de rest prin stil și culoare.

Plafonul și cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezintă motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul – adevărată operă de artă – a avut ca tematică „Povestea”, reprezentată figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe și îngeri încadrați de o stucatură rococo. Tot pe plafon, deasupra fostei orchestre, se află stema celor patru provincii reunite, cu însemnele heraldice ale fiecăreia, iar din stema regală aflată într-un plan paralel, cel mai vizibil este sceptrul, însemnele regale fiind îndepărtate după abdicare.

Istoria clădirii Teatrului Național din Iași, care din 1956 primește numele poetului și omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de un eveniment mai puțin fericit

Istoria clădirii Teatrului Național din Iași, care din 1956 primește numele poetului și omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de un eveniment mai puțin fericit – distrugerea vechiului Teatru de la Copou în urma unui incendiu devastator, în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888. Demersurile pentru construirea noului teatru au durat până în 1894 când, datorită stăruințelor primarului, ale Consiliului comunal, precum și ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer, care „până astăzi au zidit mai bine de douazeci de teatre care sunt modele de bun gust și de bună orânduire”: Viena, Praga, Odessa, Mainz, Hamburg, Oradea, Darmstadt, Budapesta, Timișoara, Augsburg, Cernăuți, Carlsbad, Fiume, Pressburg, Szegedin, Cluj sau Berlin.

Execuția construcției a fost încredințată unei societăți bucureștene

Execuția construcției a fost încredințată unei societăți bucureștene, iar uzina electrică și cea termică au fost realizate de o societate berlineză. De notat că de la uzina electrică s-au alimentat primele instalații de iluminat public din Iași (iluminatul Pieței Teatrului cu 12 lămpi electrice cu arc voltaic) care constituie începutul electrificării orașului Iași. Lucrările de construcție durează doi ani și, în 1896, la 2 decembrie, în cadrul unei impresionante ceremonii culturale, are loc solemnitatea predării cheilor primarului Nicolae Gane. Programul serbărilor de inaugurare derulat în zilele de 1 și 2 decembrie a cuprins „Uvertura Națională” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de Costache Negruzzi, „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri și comedia în versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit săracilor din Iași, iar venitul seratei a doua a revenit artiștilor Societății dramatice din Iași.