Încorporarea în caz de război. Ce riscă bărbaţii care nu se supun regulilor

După ce au apărut mai multe ştiri în spaţiul public despre o eventuală încorporare a bărbaţilor în caz de război, informaţiile nu sunt însă clare şi nu se ştie cu exactitate care sunt bărbaţii vizaţi.

Cei care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară, conform legislaţiei din România, riscă pedeapsa cu închisoarea. Însă, etapele premergătoare vor fi decise de preşedintele României.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Ce se întâmplă cu Adela Popescu și Radu Vâlcan. Nimeni nu se aștepta la asta. ''Foarte greu''

În cazul solicitărilor în scris formulate de autorități, refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, este considerat infracțiune potrivit Codului Penal din 2009

Riscurile la care se expun cei care refuză încoporarea în caz de război

Riscurile la care se expun cei ce refuză încorporarea în caz de război. În cazul solicitărilor în scris formulate de autorități, refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, este considerat infracțiune potrivit Codului Penal din 2009.

16:40, 27 Nov 2024

Misiune critică pentru Ucraina: Zelenski presează Coreea de Sud pentru arme

10:50, 26 Nov 2024

FOTOTrebuie să ne pregătim de război cu Rusia! Amiralul NATO, Rob Bauer, avertisment fără precedent

Conform art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.” Însă, condiția de aplicare a art. 432 este existența unui război sau unei stări de asediu.

În acest moment, România este membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice încă din anul 2004, ceea ce însemnă că în cazul unei amenințări armate asupra suveranității teritoriale, este apărată de restul țărilor din alianță, prin mijloace militare și orice alt fel de suport.

Totodată, serviciul militar nu mai este obligatoriu în România începând cu 1 ianuarie 2007, potrivit unei decizii a Senatului. Indiferent că sunt femei sau bărbaţi, cei care doresc să execute serviciul militar o pot face pe bază de voluntariat. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, ori tare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.

Potrivit unui ordin publicat în cadrul Monitorului Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, conform bazei legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporați în caz de război tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați de medicul de familie.

Modelul de certificat medical este publicat în Monitorul Oficial și, după ce acesta ste completat de către medic, acesta trebuie depus de persoana în cauză la „comisia locală de recrutare-încorporare constituită pe timpul stării de asediu, al mobilizării și a stării de război”.

Indiferent că sunt femei sau bărbaţi, cei care doresc să execute serviciul militar o pot face pe bază de voluntariat

Bărbații între 18 şi 60 de ani chemați la înrolare în caz de război

Proiectul de lege pregătit de Guvernul României zilele acestea prevede ca bărbaţii între 18 şi 60 de ani să intre în rezerva generală, în caz de război. Noul proiect de lege vine în contextul actual al crizei lansată din cauza invaziei Rusiei pe teritoriul Ucrainei.

Este definită drept situație de criză, situaţia în care societatea se confruntă cu dificultăţi generate de incidente pe teritoriul naţional sau internaţional bărbații vor fi chemați în armată. Totodată, sunt luate în considerare şi ameninţările, riscurile sau vulnerabilităţile care perturbă condiţiile de viaţă ale cetăţenilor, stabilitatea politică şi economică.

Cetăţeni cu obligaţii pentru îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar sau în rezervă şi cei incorporabili, cei ce au vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani, dar şi cei între 35 şi 63 de ani.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat că vor trebui făcute nişte adaptări legislative, având în vedere consecinţele situaţiei din Ucraina, în special managementul refugiaţilor. Într-un proiect dezvoltat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, cei care vor avea în vedere să lucreze în Armată, vor încheia cu MApN un contract pe o perioadă determinată de 4 ani.

Cu alte cuvinte, reamintim că toți cei care refuză să se supună unui ordin de încorporare în caz de război, venit de la o autoritate militară, conform legislaţiei din România, riscă pedeapsa cu închisoarea.