Detaliile sunt extrem de interesante și cuprind dezvăluiri de combinații, întâlniri secrete cu politicieni derulate în celebre case din Iași! Cei mai mulți dintre actualii locuitori ai urbei nu cunosc nimic din senzaționalele momente petrecute în aceste imobile.
De reliefat că, la acele vremuri (secolele XVIII – XIX), pe întreg acest spațiu natural imens din Copou sau zona centrală, marii bogătași ai fostei capitale a Moldovei aveau diverse proprietăți și case. Tocmai în acestea, adeseori, aveau loc și întâlniri politice sau de afaceri, în secret. Astfel, printre marile familii de boieri se numără Sturdza, Mavrocordat, Ghica, Cantacuzino, Balș sau Catargi
Informații și evocări extrem de interesante, în actuala realitate politică și administrativă din România, cuprind și dezvăluiri de combinații, întâlniri secrete cu politicieni derulate în celebre case din Iași! Cei mai mulți dintre actualii locuitori ai urbei nu cunosc nimic din senzaționalele momente petrecute în aceste imobile. Sunt evocări istorice, important de reținut și menționat și care se leagă de întreg acest spațiu natural imens din Copou sau zona centrală. Aici, marii bogătași ai fostei capitale a Moldovei aveau diverse proprietăți și case. În acestea, adeseori, aveau loc și întâlniri politice sau de afaceri, în secret. Astfel, printre marile familii de boieri se numără Sturdza, Mavrocordat, Ghica, Cantacuzino, Balș sau Catargi.
Casele Revoluției de la 1848 din Iași. Hotelul St. Petersburg. Casa Sturdza. Casa Mavrocordat
Având în vedere toate acestea, cunoscutul istoric Sorin Iftimi, de la Muzeul de Istorie a Moldovei (Complexul Muzeal Național „Moldova”), face o evocare documentară solidă pe acest subiect în materialul intitulat sugestiv „Casele Revoluției de la 1848 din Iași. Hotelul St. Petersburg. Casa Sturdza. Casa Mavrocordat”.
„Daca vom consulta Lista Monumentelor Istorice legate de anul 1848, vom constata că, în vechea capitală a Moldovei, nu se mai păstrează niciuna dintre clădirile care au constituit scena Revoluției din acel an. Cutremurele, războaiele sau doar proiectele de sistematizare ale orașului au facut să dispară din peisajul urban ieșean toate cele trei clădiri în care s-au consumat momentele Revoluției de la 1848: Hotelul St. Petersburg, Palatul logofătului Costache Ghica și casa postelnicului Alecu Mavrocordat. O încercare de recuperare a acestor amintiri, cel puțin la nivel documentar, cred că este necesara și binevenită, atât din perspectiva memoriei istorice, cât și din aceea a memoriei comunității”, consideră Sorin Iftimi.
Casa Mavrocordat din Copou. Arestarea revoluționarilor
Dintre acestea se remarcă și Casa Mavrocordat din Copou. Acum, doar o placă memorială amplasată în actualul Campus „Titu Maiorescu” al Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași mai aduce aminte de revolta derulată la 1848. La rugămintea logofătului Costache Sturdza ca mulțimea să părăsească incinta casei sale, păstrătorii „Actului cu dorințele naționale” anunțară că actul s-a încredințat lui A. Mavrocordat, unde va putea sa meargă oricine să subscrie. De aici s-au aruncat manifeste, în urma întâlnirii politicienilor și liderilor revoluționari. Au urmat arestări și proteste violente.
Întâlniri secrete și uneltiri poltice în faimoasa Casă Catargi din Copou
Mai departe, date istorice legate de familia Catargi din Moldova sunt extrem de puține! Asta în pofida faptului că aceasta a avut un rol extrem de important în secolul al XIX-lea. Chiar Costin Catargi este arătat ca șeful unei coterii de indivizi ostili domnitoruluI. Soția lui Costin era Smaranda, fiica lui George Baloș. Casa lui din Copou (existentă și astăzi și fiind cunoscută precum Casa Catargi sau Corpul H al Facultății de Istorie al UAIC), la 1880 devine sediul uneia dintre primele școli particulare de domnișoare din capitala Moldovei, anume Pensionul Daudin de Perier. De asemenea, tot aici a funcționat Consulatul Austriac din Iași. Mai departe, clădirea a fost semnificativ afectată de marele cutremur din 10 noiembrie 1940.
Hotel Petersburg – „loc simbolic al memoriei Iașului”
De asemenea, în capătul bulevardului Ștefan cel Mare (în fața Palatului Culturii), pe spațiul verde, a fost pusă, la 1968, o inscripție care arata că
„Pe acest loc, unde se afla Hotelul Petersbug, s-a desfășurat în ziua de 17 martie/8 aprilie Adunarea populară a revoluționarilor din Moldova, care a dat semnalul revoluției burghezo-democrate din Țările Române”.
Se știa că proprietarul hotelului fusese „unicul care să fi așezat în Iași un hotel destul de suportabil, ceea ce nu existase până atunci”. Acesta era Conrad Regensburg, un personaj foarte pitoresc al epocii.
„Încă de pe la 1840 fusese remarcată pasiunea proprietarului și a oaspeților săi pentru discuțiile politice, temele favorite ale conversațiilor din salonul hotelului. Indiferent de locație, Hotelul Petersburg era locul preferat de diplomați și personalitățile politice, care dezbăteau chestiuni de politică internă și externă. Avem, astfel, o bună explicație pentru faptul că «banchetele» care au marcat începutul Revoluției de la 1848 în Moldova au avut loc în elegantul salon al hotelului”, reliefează istoricul Sorin Iftimi.
Toate acestea sunt câteva momente care arată că Iașul a fost mereu în prim-planul combinațiilor politice. Totuși, în urmă cu peste un secol, valoarea (ca intelect și prestanță) politicienilor și conspiraționiștilor era cu mult peste ce există acum în spectrul politic autohton.