Incă 4 ani de închisoare pentru Aung San Suu Kyi, fostul lider din Myanmar! A deținut, ilegal, două aparate walkie-talkie

Un tribunal din Myanmar a condamnat-o pe liderul destituit Aung San Suu Kyi la încă patru ani de închisoare, în ultimul proces dintr-o serie de procese. Ea a fost condamnată pentru deținerea și importul ilegal de walkie-talkie și încălcarea regulilor Covid-19.

Suu Kyi a fost condamnată pentru prima dată în decembrie și a primit o pedeapsă de închisoare redusă de doi ani. Ea a fost reținută de la o lovitură de stat militară din februarie și se confruntă cu aproximativ o duzină de acuzații, pe care le neagă toate.

Stirile PROTV

Cine sunt românii care l-au votat pe Călin Georgescu. A fost ales de mulți cu studii primare sau medii

RomaniaTV

Decizia luată de Dalida din Las Fierbinți după 10 ani de căsnicie. „Eu cu trei copii, sub nicio formă nu pot”

Soldații din Myanmar care au intrat în casa lui Aung San Suu Kyi ar sta la baza condamnării la închisoare

Se crede că acuzațiile de luni provin din momentul în care soldații au percheziționat casa ei în ziua loviturii de stat de către forțele conduse de generalul Min Aung Hlaing, când au spus că au descoperit dispozitivele. Procesul de luni din capitala, Nay Pyi Taw, a fost închis presei, iar avocaților lui Suu Kyi li s-a interzis să comunice cu mass-media și publicul.

Cea mai recentă sentință îi va aduce pedeapsa totală de închisoare la șase ani. Luna trecută, laureatul Nobel a fost găsit vinovat de incitare la disidență și încălcarea regulilor Covid-19, în ceea ce a fost condamnat drept un „proces simulat” de șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.

Human Rights Watch a numit procedurile judiciare „un circ al procedurilor secrete pentru acuzații false… astfel încât (Aung San Suu Kyi) să rămână în închisoare pe termen nelimitat”.

Armata din Myanmar a preluat puterea în februarie 2021 în urma unei lovituri de stat

Preluarea puterii de către armata în Myanmar (numită și Birmania) în februarie anul trecut a avut loc la câteva luni după ce Liga Națională pentru Democrație (NLD) a doamnei Suu Kyi a câștigat alegerile generale din noiembrie 2020 cu o alunecare de teren.  Armata a acuzat faptul că alegerile anterioare ar fi fost fraudate, cu toate acestea, observatorii independenți ai alegerilor au spus că alegerile au fost în mare parte libere și corecte. Lovitura de stat a declanșat demonstrații pe scară largă, iar armata din Myanmar a reprimat protestatarii, activiștii și jurnaliştii pro-democraţie.

Suu Kyi este una dintre cele peste 10.600 de persoane care au fost arestate de juntă din februarie, iar alți cel puțin 1.303 au fost uciși în demonstrații, potrivit grupului de monitorizare Asociația de Asistență pentru Deținuții Politici.

Crime în masă comise de armata din Myanmar după ce a preluat puterea

Armata din Myanmar a efectuat o serie de asasinate în masă de civili în iulie, care au dus la moartea a cel puțin 40 de bărbați, potrivit unei investigații BBC.  Martorii oculari și supraviețuitorii au spus că soldații, unii chiar de 17 ani, au adunat sătenii înainte de a-i separa pe bărbați și de a-i ucide. Imaginile video și imaginile de la incidente par să arate că majoritatea celor uciși au fost torturați mai întâi și îngropați în morminte puțin adânci.

BBC a vorbit cu 11 martori din Kani și a comparat relatările lor cu înregistrările de pe telefoane mobile și fotografiile colectate de Myanmar Witness, un ONG din Marea Britanie care investighează abuzurile drepturilor omului în țară. Cea mai mare crimă a avut loc în satul Yin, unde cel puțin 14 bărbați au fost torturați sau bătuți până la moarte, iar cadavrele lor au fost aruncate într-o rigolă împădurită