Inaltarea Domnului 2020. Ce rugaciune spunem azi: ar face minuni

Pe 28 mai 2020, creștin-ortodocșii de pretutindeni iau parte la slujba religioasă organizată de Înălţarea Domnului. Este vorba despre o sărbătoare care se desfăşoară după 40 de zile de la Înviere. Cu această ocazie se citeşte şi o rugăciune specială (se spune că face minuni). În popor i se mai zice Ispas. În această zi sunt pomenite nu doar persoanele dragi decedate, ci şi cele are şi-au dat viaţa pentru ţară, pe front, şi pentru credinţa strămoșească. De aceea, anual, de Înălţare se marchează şi Ziua Eroilor.

Ce semnifică Înălţarea Domnului

Astăzi, de Înălţare, nu ne vom mai saluta cu „Hristos a Înviat!” / „Adevărat a Înviat!”. Dimpotrivă, vom folosi sintagmele „Hristos S-a înălţat!” și „Adevărat, S-a înălţat!”. Unii creştini folosesc salutul specific doar în această zi. Alţii, în schimb, îl rostesc timp de 10 zile, adică până la vecernia din seara de dinainte de Cincizecime sau sărbătoarea Rusaliilor.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

S-a aflat marele secret. Ce face Monica Bîrlădeanu în casă pentru dr. Gheorghiţă

Conform Bibliei, astăzi este marcată ziua în care Iisus Hristos s-a înălţat la cer, pe Muntele Măslinilor, în prezenţa ucenicilor, cărora li s-a arătat timp de 40 de zile după Înviere. Denumirea populară de „Ispas” vine, de fapt, de la numele unui martor al ridicării la cer a Lui Iisus Hristos. Ispas era un simplu cioban, care, la vederea minunii, se ascunsese după nişte pietre şi care, mai apoi a povestit cele observate.

Momentul Înălţării este şi cel în care Iisus Hristos şi-a profeţit revenirea şi le-a transmis ucenicilor că se va pogorî Duhul Sfânt. Cu alte cuvinte, a anunţat şi sărbătoarea Cincizecimii. Pogorârea înseamnă, de fapt, transmiterea inspiraţiei divine de a merge în lume şi a transmite Cuvântul Lui Dumnezeu.

De unde vine expresia „la Paștele Cailor”?

Ştiai că astăzi marcat şi… Paştele Cailor? Expresia „la Paștele Cailor” desemnează ceva foarte îndepărtat sau care nu se va întâmpla niciodată şi provine din zona Transilvaniei, din perioada fanariotă. Potrivit unei credinţe populare, la Naşterea Mântuitorului au luat parte oi, boi şi cai. Pe cât de cuminţi erau însă unele animale, pe atât de gălăgioşi erau caiii. Pentru că pruncul sfânt nu avea linişte, Maica Domnului le-ar fi zis cailor să nu se sature de mâncare decât o singură dată în an, şi anume de Înălţarea Domnului. De aici provine expresia „la Paștele Cailor”. Sărbătorii, la sate, i se mai spune şi Joia Iepelor (întotdeauna are loc în a şasea joi de după Paște). În trecut, astăzi se făcea o slujbă specială pentru cai, să fie sănătoşi tot anul, şi nu erau puşi la munci agricole.

Interesant este că Paștele Cailor nu are loc în fiecare an, ci doar atunci când şi ortodocşii, şi catolicii marchează Înălţarea Domnului în aceeaşi zi. De ce? Pentru că între cele două religii este o diferenţă de 7 zile când vine vorba de Paşte, respectiv Înălţarea Domnului. Astfel, când la unguri era sărbătoare, românii le cereau caiii împrumut şi invers. Acesta este motivul pentru care doar o dată la 4 sau 7 ani, în funcţie de calendar, ziua de Înălţare coincide, iar caii se pot odihni.

Aceeaşi semnificaţie ca expresia „La Pastele Cailor” o are şi sintagma „La calendele greceşti” („ad calendas graecas”).

O singură zi pe an au voie caii să se odihnească şi să se sature cu mâncare

Superstiţii şi tradiţii de Înălţarea Domnului 2020

Se spune că este bine să dai de pomană în orice zi a anului, inclusiv de Înălţare. Conform credinţelor populare, dacă îi ajuţi pe cei sărmani mai ales astăzi, ţi se vor mai ierta din păcate. Gospodinele dau de sufletul celor morţi atât lapte dulce (fiert cu păsat), cât şi brânză, pâine caldă, ceapă verde, colivă dulce şi rachiu. De asemenea, merg la cimitir, ca să aprindă o lumânare la căpătâiul morţilor şi să pună flori.

Astăzi trebuie să fii binedispus, exact ca Ispas, ciobanul care a luat parte la Înălţare şi despre care se spunea că era vesel şi bun la suflet.

Potrivit etnologilor, în noaptea şi ziua de Ispas, femeile culeg ramuri, frunze şi flori de plante şi copaci. Le folosesc în diverse practici magice, cu rol de a ţine la distanţă duhurile rele atât de oameni, cât şi de vacile cu lapte. Se folosesc cu precădere: leuştean, nuc, alun şi paltin. Tot de Ispas şi tot cu acelaşi rol, adică de protecţie, animalele sunt atinse cu crenguţe de leuştean. Această plantă este atât de renumită întrucât se spune că Mântuitorul ar fi purtat-o la brâu în momentul Înălţării la cer.

Pentru ţărani, ziua de Înălţare semnifică încheierea semănatului plantelor, mai ales al porumbului. Trebuie respectată tradiția, pentru a avea recoltă bogată. De asemenea, au loc însemnarea mieilor şi urcarea la munte a boilor şi juncanilor.

Alte tradiţii de Înălţarea Domnului 2020

Iată ce alte credinţe şi superstiţii mai există despre ziua de Înălțarea Domnului 2020:

• este ultima zi în care mai avem voie să înroşim ouă;
• ce se seamănă în această zi nu creşte;
• gospodarii de la sate taie puţin păr din cozile vitelor şi le îngroapă într-un… furnicar. Atunci rostesc: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în acest furnicar!”
• se dă de pomană astăzi, în ideea că sufletele celor adormiţi trebuie să aibă hran[ la drum când se înalţ[ la cer;
• femeile dau de pomană chiar şi mături, făcute din nuiele adunate de pe câmp.

Ce nu ai voie să faci în ziua de Înălţare

Câteva superstiţii din bătrâni la Înălțarea Domnului 2020:

• nu se dă împrumut sare din casă;
• nu se împrumută bani, ca să nu ai pagubă după aceea;
• nu se dă foc din casă, ca să ai drag în continuare de gospodăria ta;
• nu se înstrăinează nici un obiect din locuinţă;
• nu trebuie să porţi ură şi nici să te cerţi cu cineva, mai ales în această zi de mare sărbătoare.

Astăzi nu ai voie să speli, să faci curăţenie şi nici să lucrezi câmpul

Înălțarea Domnului, lăcașuri pe Muntele Athos

Pe Muntele Athos există mai multe aşezăminte româneşti, printre care şi Chilia Înălţarea Domnului. Ea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea. Mai apoi a fost reconstruita în 2002, în urma ruinării din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

De asemenea, cu acelaşi hram, pe Muntele Athos este şi Mănăstirea Înălțarea Domnului, ridicată în timpul secolului al XVIII-lea, iniţial ca lăcaş pentru călugări. Mai apoi a devenit mănăstire de maici.

Înălțarea Domnului 2020 – Rugăciune

În ziua de Ispas, în bisericile ortodoxe se citeşte Acatistul Înălţării Domnului. Preoţii ne recomandă să-l citim integral, pentru linişte şi sănătate. Cine nu poate, e bine să citească măcar rugăciunea de la finalul acatistului. O redăm şi noi, mai jos:

„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-te din înălțimile cerești pentru mântuirea noastră și hrănindu-te cu bucurie duhovnicească în sfintele și prealuminoasele zile ale învierii Tale pământești, Te-ai înălțat cu slavă de la noi la ceruri și ai şezut la dreapta lui Dumnezeu și Tatălui!

În această senină și atotluminoasă zi a Dumnezeieștii Tale înălțări la ceruri, pământul prăznuiește și saltă, cerul se bucură astăzi de înălțarea Ziditorului făpturii, oamenii savoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită și căzută, pe umerii Tăi, acum, Mântuitorule, luată și înălțată la ceruri.

Te rugăm cu osârdie, Doamne, că, prin preaslăvita înălțare a Ta, să însufleţeşti conștiința noastră, să ne scoți din robia acestui trup și a acestei lumi păcătoase și să ne învrednicești să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământești; că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci ție, Domnului și Dumnezeului nostru, să-ți slujim și să lucrăm, până când, dezlegându-ne de legăturile trupului și trecând vămile văzduhului, să dobândim cereștile tale locașuri, unde stând de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii și îngerii și cu toți Sfinții, vom proslăvi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început și cu Preasfântul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor!

Amin!”