În ciuda presiunii internaționale provocată de războiul din Ucraina, OPEC+ nu crește producția de petrol

Țările OPEC+ producătoare de petrol au convenit astăzi, 31 martie, să ignore apelurile de a reduce presiunea asupra prețurilor induse de războiul din Ucraina. În acest sens, cei 13 membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), conduși de Riad, și cei zece aliați ai lor conduși de Moscova (OPEC+) au convenit „să ajusteze în sus producția totală lunară de 432.000 de barili pe zi pentru luna mai”, a declarat alianța într-o declarație după o întâlnire cu un rezultat anticipat.

Cartelul menționează o „ajustare” din motive tehnice a plafonului de referință, anterior la 400.000 de barili.

Prin această decizie, alianța nu se abate, așadar, de la linia sa, care a început în primăvara lui 2021 datorită redresării cererii, după reduceri drastice pentru a face față șocului pandemiei de Covid-19.

RomaniaTV

Vouchere pentru alimente 2025: Ce alte persoane, pe lângă pensionari, mai beneficiază de carduri sociale. Când se virează prima tranşă

Observatornews.ro

Campanie Observator. Portetul României înainte de alegeri: locul unic unde se termină Delta şi pare că începe sfârşitul lumii

„Întrebarea cheie este dacă OPEC+ va putea îndeplini pe deplin aceste cote de producție în lunile următoare”, comentează Edward Gardner, analist pentru Capital Economics, cartelul nereușind în mod regulat să-și atingă obiectivele.

Joe Biden, inițiativă fără precedent

Specialiștii se așteptau la menținerea status quo-ului organizației, în ciuda așteptărilor ruse, iar petrolul s-a apropiat pe 7 martie de maximele istorice ale prețurilor atinse în timpul crizei financiare din 2008, sărind de 130 de dolari pe baril. De la criza financiară și până acum, prețurile au scăzut.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a ordonat joi să se scoată un milion de barili pe zi din rezervele strategice de petrol timp de șase luni, o inițiativă „fără precedent” în istoria Americii pentru a încerca să stopeze creșterea prețurilor la pompă.

În jurul orei 16:00 GMT, un baril de țiței Brent din Marea Nordului, reperul pentru aurul negru în Europa, a pierdut 4,59% până la 108,24 dolari barilul, iar WTI-ul american a cedat 3,57% până la 103,97 dolari.

„În total, până la 180 de milioane de barili ar trebui scoși din rezerve”, explică Carsten Fritsch, analist pentru Commerzbank. Suficient pentru a permite pieței petroliere să nu mai fie „subaprovizionată”, potrivit expertului.

Dacă funcționează, planul permite o schimbare totală de paradigmă

Chiar dacă alții sunt mai precauți cu privire la impactul acestei măsuri: „Orice utilizare coordonată a rezervelor strategice va fi eficientă doar dacă discuțiile de pace din războiul din Ucraina merg în direcția bună”, estimează astfel Edward Moya, analist la Oanda.

Dacă va funcționa, acest plan ar putea permite o schimbare totală de paradigmă, deoarece războiul a stârnit temeri de întreruperi în livrările de petrol rusești și a provocat febră extremă pe o piață deja foarte afectată.

OPEC+ rămâne indiferentă în fața apelurilor comunității internaționale

Însă pentru OPEC+, care a fost creată în 2016 în vederea reglementării pieței, „volatilitatea actuală nu se datorează unor fundamente, ci evoluțiilor geopolitice în curs”, au subliniat membrii săi în comunicatul de presă.

Ei rămân așadar impasibili în fața apelurilor comunității internaționale care s-au intensificat, în special după decizia Statelor Unite și Marii Britanii de a opri importul de petrol din Rusia, al doilea exportator de țiței din lume, după Arabia Saudită.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a lansat a doua zi un „apel urgent către țările exportatoare pentru a crește nivelul producției pentru a ușura piața”. Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care a descris anterior deciziile de așteptare ale cartelului drept „dezamăgitoare”, a cerut, de asemenea, OPEC+ să fie „pe partea sigură”.

Alianța OPEC+, departe de a fi destabilizată de conflict, pare mai solidă ca niciodată.