Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări asupra mediului, cadrului social și economic iar cele mai multe dintre schimbările recente ale climei pământului sunt provocate de activitatea umană.
Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii și are efecte semnificative. În unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile devin din ce în ce mai frecvente, în timp ce se altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă.
Cum ne afectează schimbările climatice sănătatea
Schimbările climatice globale provoacă o creștere periculoasă a nivelului mării, vreme instabilă și imprevizibilă, daune mediului și, în consecință, o stare de înrăutățire a sănătății umane.
Valurile extreme de căldură, topirea ghețarilor, secetele pe scară largă, incendiile devastatoare și creșterea nivelului de dioxid de carbon sunt doar câteva dintre efectele secundare grave ale unei planete aflate în primejdie. Într-un ecosistem vast și interdependent precum cel al pământului, în care oamenii, animalele, plantele și vremea lucrează împreună pentru a susține viața, orice schimbare radicală a climei declanșează un efect de undă asupra tuturor formelor de viață, o legătură care este acum bine stabilită.
În ultimii 20 de ani, încălzirea globală a fost motivul apariției de incidente tot mai mari a multor probleme complicate de sănătate, în special în rândul populațiilor mai în vârstă, minorităților etnice și populațiilor sărace.
De exemplu, creșterea temperaturilor este asociată cu o creștere de peste 50% a deceselor cauzate de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani și sunt, de asemenea, legate de cresșterea incidenței afecțiunilor cardiace și pulmonare, bolilor mintale, reacțiilor sistemului imunitar, cum ar fi alergiile, arsurile solare și multe alte tulburări
Bolile infecțioase sensibile la climă sunt altă amenințare emergentă. Condițiile climatice devin din ce în ce mai favorabile pentru apariția și transmiterea unor boli infecțioase sensibile la schimbările climatice, de exemplu malaria, febra denga sau febra West Nile, mărind, de asemenea, riscul de transmitere în zonele din Europa neafectate anterior. Sezonul mai lung de transmitere și distribuția mai largă a purtătorilor înmulțesc focarele locale.
Efectul de seră
Efectul de seră este foarte important: fără acesta, temperatura medie a planetei ar fi de -18 °C. Efectul de seră este responsabil de încălzirea suficientă a atmosferei pământului pentru a permite dezvoltarea plantelor.
Acesta reprezintă fenomenul în care anumite gaze emise natural sau artificial contribuie la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră.
Gazele cu efect de seră acționează precum geamurile într-o seră: permit razelor ultraviolete ale soarelui să treacă foarte ușor și să ajungă la suprafața solului transformându-se în energie termică. Însă energia termică de la suprafața solului va trece mult mai greu prin acest strat de gaze (acest „geam”) – și cu atât mai greu cu cât acesta este mai gros – împiedicând eliminarea căldurii în spațiul cosmic.
Gazele cu efect de seră sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul nitric și ozonul. CO2 este gazul cu efect de seră eliberat în cea mai mare cantitate. Este produs în mod obișnuit de activitățile umane. Deși alte gaze cu efect de seră sunt emise în cantități mai mici, acestea pot capta mult mai multă căldură decât CO2.
În ultima jumătate de secol au fost emise în atmosferă cantități foarte mari de dioxid de carbon și metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiațiile calorice reflectate de pământ spre spațiul cosmic. Acest lucru a dus la începerea așa-numitului fenomen de încălzire globală care a dus la niște schimbări climatice semnificative pentru populația lumii.