De la începutul anului 2024 până în data de 1 decembrie, când se celebrează „Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA” (World AIDS Day), în România au fost înregistrate 562 de cazuri noi de infecție HIV. Principala cale de transmitere s-a constatat a fi contactul intim neprotejat între persoane heterosexuale
În 2024, în România au fost înregistrate 562 de cazuri noi de infecție HIV
Din totalul de cazuri noi de HIV, 57,16% au fost determinate de contactul sexual neprotejat între persoane heterosexuale, 35,28%, de contactul intim neprotejat între doi bărbați.
„Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2024 sunt: sex neprotejat (heterosexual) – 57,16%, sex neprotejat (bărbați care fac sex cu alți bărbați) – 35,28%, consum de droguri injectabile – 5,35%”, a transmis dr. Mariana Mărdărescu – Coordonator al Compartimentului de Monitorizare și Evaluare al Infecției HIV/SIDA în România, din cadrul Institutului Matei Balș.
Este important de subliniat că persoanele diagnosticate cu HIV care respectă tratamentul prescris de medicul de specialitate nu mai transmit infecția prin contact sexual neprotejat. Specialiștii au subliniat nevoia de promovare a conceptului „HIV Nedetectabil = HIV Netransmisibilˮ (N=N): persoana cu HIV care respectă tratamentul antiretroviral (ARV) prescris și care monitorizează atent starea de sănătate prin controale regulate medicale poate atinge supresia virală (virusul devine nedetectabil). Persoana care atinge și menține supresia virală nu transmite HIV prin contact sexual.
„Datorită noilor tratamente, o persoană cu HIV devine nedetectabilă, deci netransmisibilă, în câteva săptămâni. Orice pacient din România are dreptul la acces la cele mai bune medicamente. Deja începem și noi să vorbim de injecții și de administrarea orală o dată pe săptămână”, a afirmat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președinte Comisia pentru Sănătate, Senatul României.
Pentru a putea fi tratați, bolnavii trebuie depistați. Din punctul de vedere al lui dr. Adrian Marinescu, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, „testarea nu trebuie făcută doar la nivelul categoriilor de risc. Orice pacient care intră în Institut ar trebui testat. Este nevoie de testare de rutină pentru orice pacient, în toată țara”.
95 de persoane cu HIV/SIDA au încetat din viață în primul trimestru al anului 2024
Conform datelor prezentate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecției HIV/SIDA al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în România, la data de 30 iunie 2024, numărul pacienților cu HIV/SIDA în viață era de 18.359, dintre care 144 din grupa de vârstă 0-14 ani, 126 din grupa de vârstă 15-19 ani și 18.089 de persoane cu vârsta ≥ 20 ani. De asemenea, numărul de cazuri noi HIV/SIDA, depistate în semestrul I 2024 a fost de 321, iar numărul de decese înregistrate în semestrul I 2024 a fost de 95. Totalul cazurilor HIV/SIDA (cumulativ 1985 – 2024) a fost de 28.273, din care: totalul cazurilor HIV (cumulativ 1992 – 2024) este de 9.668; totalul cazurilor SIDA (cumulativ 1985 – 2024) este de 18.605. Totalul deceselor prin SIDA, din perioada 1985 – 2024, a fost de 8.651. Menționăm că, la data de 31 decembrie 2023, numărul persoanelor aflate în tratament şi profilaxie post-expunere a fost de 15.397.
În România, în urmă cu 39 de ani se înregistra primul caz de infecție cu HIV
În anul 2025 se împlinesc 40 de ani de la diagnosticarea primului caz de HIV în România, iar specialiștii consideră că este important să se realizeze un bilanț al situației în care ne aflăm.
„Vrem să facem din 2025 un an de evaluare și de relansare a luptei împotriva HIV în România. Trebuie să vorbim de Strategia Națională HIV/SIDA, care are o nevoie majoră de finanțare până în 2030, pentru a ajunge la indicatorii țintă asumați. Sperăm ca în 2025 să fie un prim pas spre finanțarea unor activități care nu sunt legate de tratament și servicii medicale: prevenire, testare, diagnosticare și alte măsuri care pot scădea numărul de noi cazuri. Trebuie să vorbim în România de profilaxia post- expunere (PEP) care, deși există, se dă cu greutate persoanelor expuse unui risc. Vorbim de nevoia susținerii serviciilor de reducere a riscurilor, care continuă doar prin efortul unor ONG-uri”, a transmis Iulian Petre, director executiv Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).
Infecția cu HIV rămâne o prioritate de sănătate publică în România. Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a afirmat că, „în ultimii 3 ani, bugetul alocat Programului HIV a crescut de la aproape 300 de milioane de lei la aproximativ 500 de milioane de lei pe an. Asigurarea tratamentului retroviral este foarte importantă, sper să se finalizeze licitația națională pentru medicație. Dar celelalte componente, începând cu educația pentru sănătate, continuând cu prevenția și alte capitole sunt mai puțin interesante pentru multă lume”, a afirmat Ministrul Sănătății.