Imagini video de colecție, surprinse în Iași și Pașcani, cu zeci de ani în urmă. Multe zone sunt greu de recunoscut din cauza schimbărilor – FOTO / VIDEO

Imagini de colecție, surprinse în Iași și Pașcani, în perioada comunistă, au ajuns în mediul online. Centrul Iașului și o parte din municipiul Pașcani au fost filmate în urmă cu peste 35 de ani

În mediul online au apărut mai multe imagini video cu municipiul Iași și Pașcani din perioada comunistă. Filmulețele au fost realizate, se pare, pentru a le prezenta ieșenilor – și nu numai! – proiectele imobiliare. Orașul Iași a ajuns să fie schimbat aproape din temelii după anii ’60, perioadă în care regimul comunist a început o sistematizare masivă a cartierelor. Clădiri de peste 4 etaje au început să apară în zonele în care, altădată, erau spații imense, bulevarde largi sau clădiri cu o istorie aparte. Au fost, însă, și unii care au ales să încerce salvarea clădirilor-monument, în special a bisericilor din zona centrală a municipiului Iași.

RomaniaTV

S-a decis în Guvern, se aplică OBLIGATORIU de la 1 iulie 2025. Sunt afectaţi aproapte toţi românii

Observatornews.ro

Stațiunea de pe litoralul românesc care a renăscut după investiții de zeci de milioane: "Ne-am îndrăgostit"

Aceste detalii apar chiar într-o lucrare de arhitectură din anii ’60 și în care sunt evidențiate și cartierele orașului. În lucrarea ”Centrele istorice ale orașelor”, scrisă de arhitectul Gheorghe Curinschi și apărută în 1967, se evidențiază unele aspecte ce au dus la sistematizarea marilor orașe ale țării în acei ani. Printre acestea apar și detalii despre orașul Iași, mai precis legate de zona centrală.

„Încă de acum câțiva ani, zona centrală a municipiului Iași a constituit obiectul unui concurs public. Cu acest prilej s-au manifestat două tendințe opuse: una trata orașul Iași ca un teritoriu pustiu, constituind o negare a orașului însăși și a dezvoltării sale ca organism viu; cealaltă pretindea o restaurare a acestei zone orășenești, dată fiind importanța monumentelor istorice aflate în această zonă și a rolului lor în determinarea caracterului ansamblului urban”, se arată în lucrarea semnată de Gheorghe Curinschi.

Cum a fost sistematizat Iașul

În lucrarea din urmă cu 6 decenii se arată și cum au fost luate în calcul noile clădiri ce au apărut ulterior în zona centrală a municipiului Iași.

„Proiectul studiază zona centrală organizată pe două microraioane și o zonă în care sunt concentrate o parte din monumente, precum și edificii publice cu caracter orășenesc. Micro-raioanele au întinderea și populația corespunzătoare normelor, ajungându-se la o densitate de 280 de persoane pe hectar. Se păstrează în principal trama stradală, lărgind și corectând unele străzi, iar altele – interesante prin perspectivele de surpriză pe care le oferă către diferite monumente – se transformă în alei pietonale”, a susținut Gheorghe Curinschi în lucrarea din anul 1967.

Unele construcții din anii ’60 din zona centrală au fost făcute după planuri prin care s-a încercat scoaterea în evidență a lăcașurilor de cult din zona centrală. De exemplu, blocurile din zona Mănăstirii Bărboi au fost ridicate la o distanță apreciabilă, tocmai pentru ca lăcașul de cult să beneficieze și de un spațiu verde care l-a pus în valoare.

„Pentru punerea în valoare a monumentelor istorice de pe cornișa vestică (Trei Ierarhi, noua și vechea Mitropolie), ar fi justificată înlăturarea clădirilor lipsite de interes și prinderea monumentelor într-un spațiu plantat. Mănăstirea Golia trebuie să se desprindă de construcțiile care s-au lipit de zidurile ei, precum și de acele clădiri care împiedică perceperea ei din apropiere”, se mai arată în volumul cu pricina.

Strada Anastasie Panu era cea mai modernă din anii regimului comunist

În lucrarea respectivă a fost evidențiat și faptul că autoritățile comuniste doreau ca, prin sistematizarea Iașului, să facă din zona Anastasie Panu cea mai modernă din tot orașul.

”Principala zonă care poate constitui obiectul unei construcții totale și manifestare a arhitecturii contemporane este strada Anastasie Panu (…). Proiectul urmărește păstrarea siluetei celor două cornișe, limitând regimul de înălțime la P+4 niveluri, ceea ce permite unor monumente istorice, prin înălțimea lor de 29-32 de metri, să-și păstreze valoarea în cadrul zonei centrale a orașului și, totodată, să nu împiedice amplasarea unor clădiri cu un regim mai mare de înălțime”, se mai arată în cartea respectivă.