Imagini dezolante! Stimați șefi ai CFR, mișcați-vă fundurile din birouri și vedeți realitatea din teren. Gara Bârnova se dărâmă, iar directorul de la Iași este ținut în brațe de superiorii de la București

Iată cum arată gara din județul Iași care a fost lăsată în paragină de CFR. Acum, mai este „bântuită” doar de câinii fără stăpân și de câțiva trecători, în timp ce șefii CFR stau la aer condiționat în birouri. Atât a mai rămas din gara Bârnova, gară care a fost, cândva, una dintre cele mai tranzitate gări din țară, după cum spun localnicii. Reporterii BZI au vizitat zona care lasă în urmă un peisaj dezolant, mai ales la ceas de seară.

Gara din județul Iași, uitată în paragină de șefii CFR

Drumul reporterilor BZI prin județ a ajuns, astăzi, în zona pădurii Bârnova. Aici, după curbele periculoase de pe drumul comunal 51, ajungi către gara Bârnova, una dintre cele mai importante gări atât pentru trenurile de marfă, cât și pentru trenurile de călători. De asemenea, tot aici opresc majoritatea trenurilor care au drum fie către Iași, fie spre Vaslui. Aflându-se situată cu 300 – 400 metri mai sus decât Iașul, în trecut, în urmă cu peste 100 de ani, atunci când traficul feroviar era mult mai intens, s-a luat decizia ca vechea gară Bârnova să devină punct de revizie. Și asta pentru că, după ce se trece de tunelul de la ieșirea din gară, urmează o pantă către Iași, zonă care trebuie coborâtă cu atenție. Acum însă, zona este plină de bălării. Oamenii care tranzitează zona se tem să nu fie atacați de câinii fără stăpân, care au fost abandonați în pădure. Nici în incinta gării situația nu este mai roz. Sala de așteptare este plină de gunoaie și persistă un miros de aer închis și de urină. Mai mult, pe timpul iernii nu există nici căldură, călătorii fiind obligați să stea în frig.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Adriana Bahmuțeanu, luată la mișto de Honorius Prigoană. Niciodată nu a plăcut-o. ''Avem o relație de bună ziua și la revedere senzațională''

Toaleta este în fundul curții, iar dacă oamenii au ghinionul să piardă trenul sau să prindă întârzieri, în curtea stației nu există nici măcar un magazin pentru a cumpăra o sticlă cu apă. Reporterii BZI au încercat să ia legătura cu responsabilii gării, însă fără succes. În primă fază, a fost contactat Vasile Cozubaș, directorul CFR Infrastructură din Iași, însă acesta nu a răspuns apelurilor repetate ale reporterilor. Ulterior, jurnaliștii au mers la biroul directorului de la CFR Infrastructură, care s-a ascuns, cu nesimțire, în spatele ușii, susținând că se află într-o ședință. În dorința de a obține un punct de vedere, reporterii BZI au continuat să îl contacteze telefonic pe acesta, iar în final, s-au ales cu blocarea numărului.

09:20

Regula pe care puțini români o respectă atunci când merg cu taxiul! La ce trebuie să fie atenți pasagerii

Reporterii BZI au contactat și CFR Infrastructură de la București, însă și aici li s-a închis telefonul în nas. Pentru ca situația să ia sfârșit, a fost contactat și ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu de la PSD, iar nici acesta nu s-a deranjat să răspunde la telefon. În cele din urmă, din opt secretari de stat, unul a răspuns apelurilor telefonice, fiind vorba de Ionuț Săvoiu. Redăm mai jos conversația:

„Ionuț Săvoiu: Bună ziua, cu cine am onoarea?

Reporter: De la cotidianul > vă contactăm.

Ionuț Săvoiu: Nu am timp, sunt în ședință, altădată…”

Acești directori și secretari plătiți din bani publici nu se arată interesați de situația dezolantă în care se află gările din România, fiind mai interesați de cum să-și ia leafa, stând degeaba. Însă, deși gara a fost lăsată uitării de către reprezentanții CFR,  localnicii sunt singurii care își amintesc, cu nostalgie, vremurile bune.

„E trist pentru că gara Bârnova a fost un mic colț de rai. Noi și familiile din zonă am întreținut-o. Noi reparam gardurile, noi tundeam iarba, nu venea nimeni de la CFR să facă ceva. Acum nu are garduri, țin minte că noi făceam tot. Dacă ar fi să existe poze de atunci și acum, e o diferență de la cer la pământ. Spre exemplu, și la vale de liniile de cale ferată era o mică poieniță unde se jucau copiii. Era superb, nu pot descrie, acum e pădure cu bălării. Nimic nu mai este cum era odată. Erau foarte multe vagoane de marfă, cărau sfeclă, porumb, fructe, liniile erau pline de vagoane. Erau 5 linii și funcționau toate, asta, în anii 1990. Apoi s-a desființat revizia de vagoane Bârnova, i-a dus pe toți la Iași și încet, încet s-a dus la vale”, a povestit tanti Lenuța.

Aceasta a specificat și cum a fost dată afară de către CFR din casa în care a trăit 30 de ani.

„30 de ani pe muchie, atât am trăit aici. Am plecat pentru că ne-au scos afară de acolo. Și nu cu vorbă bună, cu un executor judecătoresc. Așa a fost să fie, soțul a ieșit la pensie după 30 de ani de muncă, a lucrat la CFR, acolo, în gară, iar apoi, fără nicio milă, ne-au dat afară. Erau încă vreo patru familii în zonă și încă două, trei înainte de a ajunge în gară. Unii au rămas, însă alții ca și noi au fost dați afară. Da, au fost 30 de ani grei, însă frumoși. Pentru mine nu a fost o problemă nici mersul trenurilor, locuind chiar lângă linia de cale ferată. Însă ce a fost greu, a fost faptul că nu aveam apă și nici canalizare. Mergeam la Iași cu trenul și aduceam 60 de litri de apă cu bidoanele. De multe ori, economiseam, spălam pătrunjelul în apă, apoi puneam detergent și spălam vasele. Chiar dacă erau casele CFR, noi plăteam chirie pe ele, noi cumpăram lemne, noi făceam tot. CFR-ul nu ne-a ajutat cu absolut nimic, așa cum credea lumea că se întâmplă”, a povestit tanti Lenuța, localnică.

O altă problemă era distanța dintre școală și casă. Tanti Lenuța povestește că își trimitea copiii la școală în Ciurea, cu trenul, de la ora patru dimineața, pentru că alt tren, mai târziu, nu era.

„Ne trezeam dimineața la 04:00, să ducem copiii la școală. Plecam cu trenul și ajungeam la 5 la Ciurea și de la 5 până la 8, copiii trebuiau să aștepte, să se deschidă școala. A fost foarte greu, mai ales iarna, dar așa au mers și au învățat carte. Eu, apoi, mă întorceam și mergeam la muncă. Am lucrat șapte ani la magazinul de lângă gară. Pe atunci, era magazin pentru că era și foarte multă lume, mulți călători care tranzitau gara. Însă, de vreo 10 ani, s-a închis pentru că patronul a murit”.

Primarul comunei Ciurea a declarat faptul că știe de situația în care a ajuns gara, însă nu poate face nimic, aceasta fiind administrată de CFR.

„Da, știm de situația de acolo, însă nu avem ce face. Gara se află sub administrația CFR, sucursala Iași, inclusiv calea de acces, care poartă denumirea de strada Călătorului, figurează intabulată în proprietatea statului român, dat în administrare CFR-ului. Nu am intervenit noi cu nimic, pentru că se află în administrarea lor. Și casele care sunt date în chirie acolo, la fel. Noi am ajutat doar cu deszăpezirea străzii Călătorului, cea care face legătura între drumul comunal 51 și gară”, a declarat Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea.

În plus, zona amintește mereu localnicilor de cel mai grav accident feroviar care s-a petrecut vreodată în România. În iarna anului 1917, la începutul lui ianuarie, s-a dezlănțuit „iadul adevărat în toată grozăvenia lui”, așa cum a descris Elena Emandi într-un volum de memorii din 1919. În acea vreme, România se afla în stare de război cu Puterile Centrale, mare parte din teritoriu fiind ocupat de germani, astfel că armata și civilii se adăposteau în Regiunea Moldovei. Astfel, un tren cu peste 1.000 de persoane ce fugeau din calea războiului a plecat de la Galați, la Iași. După ultima staționare în gara Bârnova, trenul a intrat pe panta de coborâre de la staţia Ciurea, iar când mecanicii şi membrii echipajului au încercat să reducă viteza, au realizat că frânele, deşi fuseseră verificate la staţia anterioară şi erau în regulă, nu au mai putut fi acţionate. Astfel, în doar câteva minute s-a produs cel mai mare accident feroviar din România, după ce trenul a intrat în gara Ciurea cu o viteză de 95 km/h și s-a izbit de un tren staționat. Potrivit scrierilor din vremea respectivă, peste 600 de oameni și-au pierdut viața.

Iată cum arată gara din județul Iași care a fost uitată de CFR în paragină. Acum, mai este „bântuită” doar de câinii fără stăpân și de câțiva trecători. Atât a mai rămas din gara Bârnova, gară care a fost, cândva, una dintre cele mai tranzitate gări din țară, după cum spun localnicii din zonă.