Singura fermă din Iași unde sunt crescuți porci mistreți se află în comuna Sinești. Reporterii „BZI” au filmat pas cu pas ce se întâmplă în complexul de creștere a mistreților „Gheorghițoaia”, respectiv cum se pregătesc pădurarii pentru momentul când vin animalele să mănânce. Imagini inedite, surprinse în ferma din Iași
Complexul de creștere a mistreților „Gheorghițoaia”, din comuna Sinești, Iași, are o suprafață de 460 de hectare, fiind singura fermă de acest fel din județ. A fost înființată în anul 2003 la solicitările pasionaților de vânătoare, dar din cauza pestei porcine africane, efectivul a fost redus semnificativ, în fermă fiind acum aproximativ 100 de exemplare. Complexul are o împrejmuire de aproximativ 13 km, din plasă de sârmă îngropată la bază în pamânt, prinsă pe stâlpi din lemn de stejar și salcâm.
Gardul are o înălțime de 1,5-1,7 m, iar pe interiorul gardului, la o înălțime de 30 de cm de la sol, este amplasat un fir de sârmă prin care trece curent electric cu o tensiune de 18 volți, care are rolul să îndepărteze mistreții de gard pentru ca aceștia să nu evadeze. Reporterii „BZI” au fost în pădurea din localitatea Sinești pentru a surprinde mistreții crescuți de ani de zile în acest complex. Pregătirea pentru „cina” mistreților este una laborioasă, iar dacă un pas este greșit, animalele simt imediat că ceva este în neregulă și nu vin să mănânce.
Pe Andrei, cel care hrănește animalele, porcii mistreți îl recunosc după miros
Reporterii „BZI” au ajuns în pădurea din Sinești, la complexul „Gheorghițoaia”, pe la ora 16:40. La intrarea în complex sunt dezinfectate mașinile și tălpile celor care intră în pădure, fiind limitat accesul străinilor, întrucât poate fi răspândită pesta porcină africană, iar un singur caz ar închide această fermă. Reporterii „BZI” au mers împreună cu doi ingineri care se ocupă de fondul de vânătoare la unul din cele 6 puncte de observație din cadrul complexului. La intrarea în punctul de observare îi așteptau un pădurar care se ocupă de acest complex de câteva decenii, alături de el fiind și cel care se ocupă de obicei de hrana animalelor.
„Dacă le pune altcineva mâncare și nu Andrei, imediat își dau seama. Îl recunosc după miros. S-au obișnuit cu el”, spune pădurarul.
Animalele au mirosul foarte dezvoltat și parfumurile puternice îi alungă. „Când ne-am dat cu spray antițânțari, nu au mai venit la punctul de observație. Nu le-a plăcut mirosul. Dacă sunteți dați cu parfumuri puternice, simt imediat”, spune unul dintre inginerii care se ocupă de complex și organizarea partidelor de vânătoare.
Mistreții vin de cele mai multe ori să mănânce boabe de porumb seara, întrucât sunt mai activi, iar perioada aceasta este săracă în hrana provenită din pădure
De cele mai multe ori, mistreții apar pe la orele 17:00-18:00, însă sunt și seri când nu vin deloc.
„Dacă găsesc hrană în pădure, nu vin. Acum e perioada cu fructe puține și de aceea în ultimele zile au venit să mănânce. În ultimele două seri au venit pe la 16:38, 17:00”, mai spune inginerul.
De la intrarea în foișor până la punctul de observație sunt în jur de 50 de metri. Reporterii „BZI” au coborât pe un drum forestier și au ajuns la un turn, bordeiul de pândă și un țarc unde sunt capturați mistreții vii. Au intrat în bordeiul unde se stă la pândă pentru a surprinde mistreții când vin să mănânce. Cu ei a venit și Andrei, cel care de obicei le pune mâncarea. A aruncat pe jos două găleți cu grăunțe în zona unde este punctul de observație și a plecat.
„De acum trebuie să așteptăm în liniște, să nu-i speriem. Ei se sperie foarte ușor dacă văd oameni sau aud pași”, spune unul dintre ingineri.
Primul mistreț și-a făcut apariția în punctul de observație în jurul orei 18:00
De la ora 16:50, reporterii „BZI”, împreună cu cei doi ingineri, au stat la pândă în punctul de observație. Prin cele trei gemulețe din stânga, dreapta și față puteau fi observați mistreții, indiferent de unde veneau. În liniștea pădurii se mai auzeau din când în când câteva păsări, însă nici urmă de mistreț. Câteva foșnete ale frunzelor se mai auzeau și dădeau impresia că fac gălăgie mistreții, însă niciunul nu s-a arătat până la ora 18:00. Primul mistreț a venit suspicios, adulmecând mereu aerul. Făcea câțiva pași, se oprea să mai adulmece, apoi venea spre zona unde era mâncarea.
„Ocolește, deci e suspicios. A simțit că suntem aici”, spune în șoaptă, unul dintre ingineri.
În timp ce ocolea zona cu mâncare, în partea stângă a punctului de observație au venit alți mistreți. Vreo 16 exemplare, pui cu femele, masculii au venit să mănânce.
„Vierul, cel care e singur, în dreapta, e mascul. Se vede după părul de sub burtă, după organul genital. Uitați-vă cu binoclul”, explică în șoaptă inginerul.
Mistreții erau la 20 de pași de punctul de observație.
„E un mit faptul că porcii mistreți atacă oamenii. Ei se sperie de oameni”, spune unul dintre ingineri
Masculul care era suspicios s-a apropiat de punctul de observație și a început să mănânce. Femelele și puii au început să mănânce liniștiți. La un moment dat se împingeau pentru a-și apăra zona cu mâncare, însă în cele din urmă și-au stabilit teritoriul. Pe la ora 18:45 și-a făcut apariția un alt mistreț, singuratic, fără turmă. A adulmecat și s-a apropiat încet de un alt mistreț.
„Nu cred că e din aceeași turmă. Are vreo 3-4 ani. E mai mare. Uneori se mai bat. Acum s-au înțeles”, spune unul dintre ingineri.
Mistreții au mâncat până la ora 19:00. Când am ieșit din punctul de observație era deja întuneric, iar mistreții care au auzit foșnetul frunzelor de la pași și ne-au simțit mirosul au fugit în pădure.
„E un mit faptul că porcii mistreți atacă oamenii. Ei se sperie de oameni. Îi atacă doar dacă se simt în pericol”, spune unul dintre ingineri.
Mistreții au mirosul și auzul foarte bine dezvoltate
Potrivit directorului Gabriel Doncean, mistreții sunt îngrijiți non-stop de angajații Direcției Silvice Iași.
„În interiorul țarcului sunt construite șase hrănitori, unde se administrează hrana la purceii mici și la mistreți, foișoare și bordeie de pândă. Pentru popularea țarcului, în anii 2004, 2005 și 2006 au fost capturați mistreți vii de pe fondurile de vânătoare gestionate de Direcția Silvică Iași, de la Ciurea, Dobrovăț, Pădureni și Răducăneni, un număr de aproximativ 25-30 exemplare din toate categoriile (purcei, femele și masculi). Zilnic li se administrează hrană, în special porumb, rația zilnică fiind de 0,300 kg pe exemplar. Aceștia consumă ghindă, jir, rădăcini de la tot felul de plante”, susține Gabriel Doncean, directorul Direcției Silvice Iași.
Pesta porcină africană a făcut ravagii în fermele din Iași și din toată țara, atât în cele gospodărești, cât și în pădurile unde frecvent sunt găsiți morți porci mistreți. Un nou focar de PPA a izbucnit în Iași în comuna Vlădeni.
Ieșenii care vor să consume carne de mistreț crescută în ferma din Iași pot să cumpere de la Direcția Silvică
Începând cu anul 2012, angajații din cadrul Direcției Silvice Iași au început capturarea mistreților din țarc și au fost livrați vii pentru popularea altor fonduri de vânătoare din țară, respectiv Bacău, Covasna, Argeș și Sibiu, fiind livrate aproximativ 100 de exemplare/an. Potrivit specialiștilor din domeniul silvic, aceștia organizează vânătoarea la pândă, contra cost, la bordeie, cu vânătorii autorizați. Regia Națională a Pădurilor-Romsilva are la nivel național un număr de 12 țarcuri din care numai 7 sunt populate cu mistreți. Există cerere pentru carnea de mistreț, însă aceasta nu poate fi acoperită momentan, potrivit specialiștilor, din cauza numărului redus de mistreți.