Ilie Bolojan preia conducerea temporară după demisia lui Iohannis. Ce poate și ce nu poate face

Demisia președintelui Klaus Iohannis marchează un moment de tranziție semnificativă în politica românească. Conform prevederilor constituționale, funcția de președinte al României va fi preluată interimar de către șeful Senatului, Ilie Bolojan.

Totuși, atribuțiile acestuia vor fi limitate, reflectând caracterul provizoriu al mandatului său.

Ce prevede Constituția

Potrivit Constituției României, vacanța funcției de președinte intervine în cazuri precum demisia, demiterea, imposibilitatea definitivă de a-și exercita atribuțiile sau decesul (art. 97).

În oricare dintre aceste situații, guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de maximum trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției.

Până la organizarea scrutinului, interimatul funcției prezidențiale este asigurat de președintele Senatului sau, în absența acestuia, de președintele Camerei Deputaților (art. 98 din Constituție).

RomaniaTV

Valentina Pelinel și Borcea, luați la mișto, după ce și-au editat pozele din vacanță în ultimul hal: ''Penibil. Mototolul ăla nu are mâini, tu ești tunată toată

Observatornews.ro

Deținutul de la Mărgineni ar fi evadat pentru că soția lui ar fi avut o relație cu fostul coleg de celulă

În acest context, Ilie Bolojan, actualul președinte al Senatului, va prelua atribuțiile prezidențiale temporar, însă cu limitări stricte.

Atribuțiile interimarului

Constituția detaliază clar prerogativele care nu pot fi exercitate de președintele interimar, pentru a evita abuzurile de putere și pentru a păstra echilibrul instituțional:

• Nu poate adresa mesaje Parlamentului pe tema principalelor probleme politice ale națiunii (art. 88).
• Nu poate declanșa dizolvarea Parlamentului (art. 89).
• Nu poate convoca un referendum național (art. 90).

Astfel, rolul interimarului este unul administrativ și de menținere a funcționării statului, fără a putea iniția acțiuni majore care să implice schimbări semnificative.

Un interimat provizoriu și fără legitimitate electorală

Conform analizei din volumul „Constituția României revizuită. Comentarii și explicații”, interimatul este, prin definiție, o soluție temporară. Președintele interimar nu beneficiază de legitimitatea unui mandat obținut prin vot popular, ceea ce impune organizarea rapidă a alegerilor prezidențiale pentru restabilirea echilibrului instituțional. În acest sens, guvernul are responsabilitatea de a organiza scrutinul în maximum trei luni de la declanșarea interimatului.

În calitate de președinte interimar, Ilie Bolojan va avea sarcina dificilă de a menține stabilitatea politică și de a gestiona activitatea prezidențială fără a depăși limitele impuse de Constituție. Această perioadă va fi una delicată, mai ales în contextul alegerilor anticipate și al așteptărilor mari din partea societății.

Tranziția prezidențială reprezintă nu doar un test pentru liderii politici ai României, ci și un moment în care echilibrul instituțional trebuie menținut cu strictețe. Cum se vor desfășura lucrurile în continuare depinde de modul în care actorii politici vor gestiona această etapă critică.