Ieșenii aruncă sute de kilograme de alimente an de an la ghenele de gunoi. În medie, un ieșean aruncă între 85 și 115 kilograme de alimente pe an. Multe dintre alimente sunt încă intacte, cu ambalajul nedesfăcut
În municipiul Iași ia amploare o mare problemă! În medie, un ieșean aruncă aproximativ 115 kilograme de alimente pe an. Printr-un calcul simplu ne putem da seama că cei aproape 400.000 de locuitori ai municipiului Iași risipesc peste 46.000 tone alimente în fiecare an.
„În jur de o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se depozitează ca deșeuri. Este o risipă incredibilă de resurse și un prejudiciu masiv adus climei. Când peste un milion de oameni se duc la culcare înfometați, este imposibil să nu ne întrebăm ce se poate face. Deșeurile alimentare reprezintă nu numai o oportunitate pierdută de a-i hrăni pe cei flămânzi, dar și o pierdere substanțială de alte resurse precum solul, apa, energia și forța de muncă. Peste 4 miliarde de oameni depind de trei tipuri de culturi de bază – orez, porumb și grâu.
O mare parte din vină o are lipsa unei infrastructuri agricole adecvate, precum tehnologia post-colectare. La noi, fiind și un oraș în curs de dezvoltare, se face risipă de 85 – 115 kilograme de diferite alimente pe an. Această problemă este într-o etapă incipientă și în continuă dezvoltare la noi. Populația trebuie educată să nu arunce, ci să recicleze și alimentele. Noi avem un procent de 55 la sută deșeu organic, care conține aproape 20 la sută deșeuri din alimente expirate sau degradate”, a declarat Cătălin Neculau, director Salubris Iași. Parlamentul European vrea să reducă cu 50 la sută risipa de alimente.
Cum putem preveni irosirea alimentelor
Cel mai des sunt aruncate legumele, mâncarea preparată, alimentele semi-preparate. Din nefericire, marile supermarketuri și restaurante aruncă cantități record de alimente nevândute. Acest lucru duce la producerea unor biodeșeuri, care nu pot fi valorificate la Centrul Municipal de Colectare din Iași.
„Nu este întotdeauna posibil să prevenim irosirea alimentelor înainte de a se întâmpla acest lucru, așa că dacă se întâmplă, cel mai bine ar fi să încerci să le refolosești. Există o așa-numită piramidă a deșeurilor alimentare, prin care se indică metodele de a te dispensa de hrana care în mod normal ar ajunge la gunoi. Refolosind hrana în diverse moduri, putem salva resursele prețioase ale naturii. Fermierii, restaurantele și supermarketurile pot oferi băncilor de alimente produse pe care nu le vând. Știai că produsele alimentare pot fi folosite la fertilizarea solului sau pentru a genera electricitate?
Potrivit estimărilor Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în Europa se aruncă la gunoi anual, în medie, 95 de kilograme de alimente pe cap de locuitor. Companiile producătoare de sucuri au cel mai mare consum de gaze cu efect de seră prin faptul că alimentele lichide sunt cele mai aruncate. Astfel de deșeuri, prin procesul de fermentație, produc un amestec care, ajungând la celelalte deșeuri, produce biogaz. Biogazul poate fi captat și valorificat ca atare, deoarece este precum gazul metan”, a precizat Cătălin Neculau, director Salubris.
După sărbători, tomberoanele vor fi pline de mâncare
În mai puțin de două săptămâni, românii vor sărbători Paștele. În zona Moldovei, femeile pregătesc mese bogate pentru Sărbătorile Pascale, dar, din nefericire, o mare parte dintre aceste bunătăți vor ajunge la gunoi. Angajații Salubris spun că, la două zile după sărbători, 80 la sută dintre deșeuri sunt alimentare și atrag foarte mulți oameni ai străzii care le consumă. Cozonaci, ouă roșii sau salata de boeuf vor ajunge la gunoi dacă nu au fost consumate în zilele de Paște. Toate deșeurile adunate din municipiul Iași ajung la Centrul Municipal de Colectare, unde sunt selectate și valorificate. Mulți ieșeni nu știu că pot depozita toate deșeurile reciclabile la punctele de colectare din municipiu sau direct la centru.