Iată cum Compania Națională de Investiții (CNI) bagă sute de firme românești în faliment! Companiile câștigă licitațiile dar nu mai primesc banii

Mecanismul prin care Compania Națională de Investiții (CNI) bagă sute de firme românești în faliment este unul extrem de interesant. Companiile mici și mijlocii câștigă licitațiile, dar banii întârzie să mai ajungă în conturile acestora.

• CNI a fost creată pentru a facilita dezvoltarea României, dar a ajuns să facă jocurile marilor firme, spre dezavantajul firmelor românești care se închid pe bandă rulantă.
• În timp ce firmele mici și mijlocii se confruntă cu mari dificultăți, companiile favorizate, adesea cu legături politice sau susținere privilegiată, prosperă.
• Administrațiile locale sunt disperate pentru că dezvoltarea localităților este pusă pe pauză.
• Localitățile rămân fără școli, spitale, drumuri sau alte facilități esențiale.
• Firmele românești nu au nicio șansă pentru că CNI s-a blindat: Au angajat aproape 52 de juriști și avocați
• Aceleași firme sunt sancționate pentru că întârzie lucrările în contextul în care, de cele mai multe ori, CNI este de vină

Stirile PROTV

Autoritățile au trimis un elicopter în localitatea Țăndărei. Peste 200 de polițiști și jandarmi au descins în mai multe case

RomaniaTV

Iureş în tot online-ul. Cu cât vinde Gabriela Cristea celebra ciocolată Dubai

Compania Națională de Investiții (CNI) bagă sute de firme românești în faliment

Compania Națională de Investiții (CNI) este implicată în peste 145 de litigii cu diverse companii de construcții, majoritatea cauzate de penalizările aplicate pentru întârzierea finalizării proiectelor. Cu toate acestea, în multe situații, întârzierile au fost generate chiar de CNI, prin amânarea proceselor de decontare, a plăților către constructori și prin lipsa unei atenții adecvate la verificarea documentelor de finanțare depuse de beneficiari pentru investițiile solicitate.

10:24, 13 Sep 2024

FOTODezastrul economic este aproape. România a vândut sau vinde companii de stat strategice în timp ce alte țări luptă pentru păstrarea infrastructurii naționale

Un exemplu elocvent este o firmă din Timișoara care se ocupa de un proiect de infrastructură rutieră. Aceasta a fost nevoită să intre în faliment după ce CNI a impus penalități semnificative pentru întârzieri, deși problemele financiare au apărut din cauza întârzierilor de plată din partea CNI. Aceste întârzieri au afectat grav fluxul de numerar al firmei, împiedicând-o să-și plătească furnizorii și angajații, ceea ce a dus la oprirea activității.

Procedura de decontare în cadrul Companiei Naționale de Investiții (CNI) este extrem de greoaie și netransparentă, ceea ce complică serios activitatea firmelor de construcții care depind de aceste plăți. Deși nu este descrisă clar nici în licitații, nici în contracte, această procedură implică mai multe etape birocratice, fiecare cu potențialul de a genera întârzieri.

Cum se desfășoară procesul de plată la CNI

Procesul de plată pentru lucrările realizate de constructori implică mai mulți pași complicați și întârzieri frecvente. În primul rând, constructorul este responsabil pentru întocmirea situației de lucrări, care trebuie apoi semnată de dirigintele de șantier și aprobată de firma de dirigenție.

După obținerea tuturor semnăturilor, documentele sunt depuse la CNI pentru verificare tehnică. Dacă sunt necesare documente suplimentare, procesul se reia.

Abia după această verificare, CNI trimite o comunicare pentru facturare. Termenul de plată este de 60 de zile, dar constructorii nu pot solicita penalități pentru întârzieri. De asemenea, CNI, din lipsa fondurilor, plătește adesea doar 20-30% din facturi, punând constructorii în situația de a fi penalizați pentru întârzieri care nu sunt din vina lor.

Firmele românești intră în faliment pentru că banii nu mai vin de la Compania Națională de Investiții

În 2023, CNI a întâmpinat o criză financiară majoră, realizând plăți parțiale și întârziate în primele cinci luni ale anului, iar în perioada iunie-decembrie nu au fost efectuate plăți deloc. Această situație a pus o presiune considerabilă asupra constructorilor, care se bazau pe aceste fonduri pentru a-și menține activitatea. Lipsa de comunicare și transparență din partea CNI a agravat dificultățile, lăsând firmele nepregătite pentru gestionarea cash flow-ului și împingând multe către suspendarea activității sau faliment.

În special, companiile care depind exclusiv de lucrările publice au fost grav afectate, fiind nevoite să achite taxe, salarii și TVA, chiar și pentru facturi neîncasate. Această criză a avut consecințe negative asupra dezvoltării infrastructurii din România, împiedicând finalizarea proiectelor esențiale. Gestionarea defectuoasă a fondurilor și lipsa unui sistem de plată eficient au destabilizat companiile de construcții și au frânat progresul infrastructural la nivel național.

Un caz ilustrativ este proiectul unei școli din București, unde firma de construcții a primit un amplasament cu o clădire veche încă prezentă pe teren. Acest fapt a întârziat lucrările, iar firma a fost penalizată de CNI pentru nefinalizarea proiectului la timp, deși condițiile amplasamentului nu le-au permis să respecte termenul stabilit.

Firmele mici nu au nicio șansă să câștige procese împotriva CNI

Un aspect problematic în relația dintre Compania Națională de Investiții (CNI) și firmele de construcții este percepția că instanțele din România favorizează CNI în procesele juridice. Dosarele inițiate de companiile private împotriva CNI nu primesc aceeași atenție ca cele ale statului, judecătorii tratând deseori cu prioritate cazurile în care statul este parte, ceea ce creează o impresie de favoritism.

Un alt factor dezechilibrant este taxa de timbru. CNI este scutită de plata acesteia în procese, în timp ce firmele trebuie să achite taxe mari pentru a-și apăra drepturile. De exemplu, pentru o solicitare de 2.000.000 lei, firmele trebuie să plătească 40.000 lei taxe, pe când CNI nu achită nimic. Această inechitate financiară afectează în special firmele mici și mijlocii, care se confruntă deja cu presiuni financiare din cauza întârzierilor și penalităților impuse de CNI, iar costurile unui proces devin adesea insuportabile.

Situația scoate în evidență necesitatea unei reforme pentru a asigura un tratament echitabil și transparent în sistemul judiciar, atât pentru stat, cât și pentru mediul privat. Ba mai mult, semn că lupta este inegală trebuie să menționăm faptul că CNI te poate îngropa în procese pentru că sunt angajați în cadrum companiei 52 de juriști și avocați, ceea ce reprezintă o proporție foarte mare din numărul total de 370 de angajați ai instituției. În schimb, departamentul tehnic, cel responsabil cu verificarea și controlul lucrărilor, are doar 19 angajați

Legăturile șefilor din CNI cu firmele de construcții de ”casă”

Problemele din cadrul Companiei Naționale de Investiții (CNI) sunt strâns legate de conducerea instituției și relațiile acesteia cu firme de construcții. Manuela Pătrășcoiu, directoarea CNI, a fost criticată pentru legăturile apropiate cu antreprenori precum Cristian Erbașu, ale căror firme au câștigat numeroase contracte publice. De asemenea, Pătrășcoiu a acumulat o avere considerabilă în 2023, incluzând terenuri și imobile, dar există întrebări legate de transparența veniturilor sale oficiale.

Alți directori ai CNI, precum Adrian Cefalan, Doru Ducan și Adrian Stănescu, sunt implicați în scandaluri legate de favoritism și nepotism. Firmele asociate cu aceștia au câștigat licitații în mod repetat, generând suspiciuni privind corectitudinea proceselor de atribuire a contractelor.

Favoritismul față de anumite firme a subminat competiția în sectorul construcțiilor, afectând grav firmele mici și mijlocii. În plus, întârzierile la plata proiectelor publice și gestionarea defectuoasă a fondurilor au dus multe companii în pragul falimentului. Această situație subliniază necesitatea reformei în administrarea fondurilor publice și în relațiile dintre stat și sectorul privat. Așadar, mecanismul prin care Compania Națională de Investiții bagă firmele românești în faliment este unul absolut revoltător. Nicio firmă mică/mijlocie nu are vreo șansă reală să se lupte cu o asemenea instituție pentru care, în teorie, interesul suprem ar trebui să fie dezvoltarea României.