Iată câte ouă și câte grame de carne pe lună aveau voie românii să mănânce pe vremea comunismului. Totul se dădea pe cartelă

Cine își mai aduce aminte câte ouă și câte grame de carne pe lună aveau voie românii să mănânce pe vremea comunismului?

Înainte de Revoluția din 1989, românii erau nevoiți să se mulțumească cu rații alimentare foarte mici, adesea greu de obținut.

Câte ouă și câte grame de carne pe lună aveau voie românii să mănânce pe vremea comunismului

Conform normelor din acea perioadă, fiecare cetățean primea lunar următoarele cantități:

10 ouă, o cantitate destul de mică pentru o lună;
500 de grame de carne de porc sau vită și 1 kilogram de carne de pasăre;
100 de grame de unt;
1 kilogram de zahăr, un litru de ulei și 1 kilogram de făină.
În acea perioadă, pe lângă rațiile alimentare de bază, fiecare român primea zilnic o porție de 300 de grame de pâine. Problemele nu constau doar în cantitățile mici, ci și în aprovizionarea deficitară a magazinelor. Cozile imense, care începeau adesea încă din timpul nopții, erau o realitate. Mulți români se întorceau acasă fără nimic, iar cei care nu aveau răbdare să stea ore în șir la coadă își lăsau plasele pentru a-și păstra locul și se întorceau dimineața, sperând că vor găsi produse disponibile.

Cine erau cei ce aveau prioritate

În acea perioadă, accesul la alimente era adesea influențat de relații sau mici favoruri. Informatorii regimului, cunoștințele gestionarilor și membrii aparatului de partid beneficiau de prioritate, lăsând restul populației să se descurce cum puteau. Produsele de calitate, destinate exportului, erau înlocuite pe piața internă cu surogate. Astfel, cafeaua era substituită cu nechezol, iar salamurile cu soia deveniseră simboluri ale vremurilor dificile.

RomaniaTV

EDU.RO REZULTATE BAC 2025. Află cu un singur click notele la Bacalaureat. Când se depun contestaţiile

Observatornews.ro

Rezultate Bac 2025. Edu.ro afişează notele la probele scrise înainte de contestaţii

În acea perioadă, alte produse precum capetele și picioarele de porc, supranumite ironic „adidași” și „calculatoare”, erau adăugate în magazine pentru a suplini lipsurile. Această realitate a transformat lipsa alimentelor și cozile interminabile într-o amprentă dureroasă a vieții sub regimul comunist.

Cât a durat perioada comunistă în România

Perioada comunistă în România a durat între 1947 și 1989, fiind marcată de instaurarea regimului autoritar al Partidului Comunist Român (PCR), sub conducerea liderului Gheorghe Gheorghiu-Dej și, ulterior, a lui Nicolae Ceaușescu. După al Doilea Război Mondial, România a căzut sub influența Uniunii Sovietice, iar în 1947 monarhia a fost abolită, regele Mihai I fiind forțat să abdice.

Sub regimul comunist, România a suferit o transformare profundă în plan politic, economic și social. Statul a preluat controlul asupra economiei, industria și agricultura fiind naționalizate, iar planificarea centralizată a devenit norma. Acest proces a condus la dezvoltarea unor mari industrii, dar și la o serie de probleme economice, inclusiv lipsa bunurilor de consum, penuria alimentară și cozile interminabile pentru produsele de bază.

Regimul a fost caracterizat de represiune politică severă, cenzură, control asupra mass-media și eliminarea opoziției. În perioada lui Ceaușescu, politica de „industrializare forțată” a dus la sacrificarea unei părți semnificative din agricultură pentru a construi infrastructura industrială, ceea ce a adâncit criza alimentară.

Pe plan social, regimul a promovat o ideologie naționalistă și a încercat să construiască o societate complet controlată, limitând libertățile individuale și drepturile omului. În 1989, nemulțumirile față de regimul comunist au culminat cu Revoluția Română, ce a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și sfârșitul regimului comunist în România.

În perioada comunistă, românii aveau rații alimentare strict reglementate, fiind limitați la cantități reduse de carne și ouă. Fiecare cetățean primea lunar, de exemplu, doar 1 kilogram de carne și 4 ouă. Aceste rații erau adesea insuficiente, iar aprovizionarea cu produse alimentare era problematică, ceea ce ducea la penurie și cozi interminabile.