Președintele Klaus Iohannis și-a prezentat ultimul argument, cronologic vorbind, care îl determină să insiste pentru alegeri parlamentare în 6 decembrie. Indiferent de consecințele asupra sănătății populației. Iar argumentul, culmea, îl reprezintă piețele. Cele pe care Orban le-a închis. Și pe care PSD încearcă să le deschidă. Fără succes. În capul președintelui, alegerile trebuie să aibă o singură finalitate. Un PNL fără opoziție.
Raționamentul locatarului de la Cotroceni este viciat. Din mai multe puncte de vedere. În primul rând, nu rezultă în niciun fel că, după alegerile pe care acesta le forțează în 6 decembrie, PNL va guverna fără a exista o opoziție. Asta din punct de vedere practic. Sub aspect etic, ce putem observa? Că avem un președinte născut să fie dictator. Numai un dictator nu acceptă să existe o opoziție. Și din acest punct de vedere calculul e greșit. Indiferent ce-și dorește președintele, indiferent cum încearcă să forțeze alegerile în 6 decembrie, indiferent în ce circumstanțe se vor desfășura ele și indiferent cât se va fura din nou, opoziție tot va exista.
Klaus Iohannis a ales un exemplu cu totul și cu totul nefericit pentru a explica opiniei publice de ce sunt necesare alegeri în 6 decembrie. A ales exemplul piețelor. Și a expus următorul raționament. Îl rezum. Guvernul a luat o măsură bună. Indispensabilă pentru sănătatea publică. Închiderea piețelor. Iar majoritatea parlamentară deținută de PSD a luat o măsură greșită. A decis redeschiderea piețelor. El nu va promulga această lege. La fel cum nu a promulgat multe alte legi. Dar nu își poate înfrâna reacția de a taxa drept un act inconștient ceea ce a făcut PSD în Parlament. Și de aceea avem nevoie cât mai curând de alegeri. Ca să nu mai existe PSD.
Ei bine, PSD va continua să existe. Fie că ne place, fie că nu ne place. Și admițând că va veni Moș Crăciun și îi va face președintelui un mare cadou, învârtind o baghetă magică și făcând să dispară dintr-o prestidigitație PSD, un PSD tot va exista. Pur și simplu pentru că este de neconceput un stat european în care să nu existe partide aflate în concurență. Iar dacă unul este la putere, celălalt este obligatoriu în opoziție. Fie că se numește PSD, fie că se numește altfel. Să ne imaginăm că PSD nu ar exista. Dacă PSD nu ar fi existat, tot am fi avut o opoziție în Parlament. Și cum Dumnezeu ar fi putut reacționa această opoziție altfel decât încercând să demonteze ultima mare tâmpenie produsă de Guvernul Orban doi și jumătate? Adică închiderea piețelor? Și dacă PSD nu ar fi existat, cu ce altă fantomă s-ar fi luptat Klaus Iohannis?
Desigur, președintele încearcă să alinieză planetele astfel încât PSD să iasă din schemă. Definitiv. După experimentul reușit prin marile furturi săvârșite în alegerile locale cu sprijinul nemijlocit al STS, președintele pregătește lovitura finală. Alegerile parlamentare se vor suprapune cu starea de urgență mascată, camuflată sub forma unei stări de alertă cu totul și cu totul speciale, care, la rândul ei, înseamnă o carantinare a României cvasi-totală și, ceea ce este cel mai important, împiedicarea cetățenilor până pe 9 decembrie, deci încă trei zile de la alegeri, să iasă din casă pe parcursul nopții. Pentru că – nu-i așa? – noaptea se sustrag sacii cu buletinele de vot, noaptea se schimbă buletinele și tot noaptea, ca hoții, se aduc sacii înapoi. Și de ce să existe martori ai acestor fărădelegi? Ca să nu existe, cetățenii trebuie să stea închiși ermetic în casele lor. Uite așa!
În aceste condiții, ce sens mai au cercetările de piață? Ultima fiind furnizată recent de CURS. La ce bun să mai facem sondaje? Atâta timp cât scorul este decis de un președinte care nu-și dorește opoziție, care sfidează regulile jocului democratic și care se pregătește de zor de alegeri în 6 decembrie.