Herodot descrie un tsunami in Grecia Antica

Este cunoscut un text din „Istoriile” lui Herodot, care se referea la momentul cand o hoarda de jefuitori persani pornise sa prade o cetate a Greciei antice, lipsita de aparare si deci expusa raufacatorilor.

In momentul critic, spune Herodot, a intervenit insa vointa fortelor divine si, pe neasteptate, zeul Poseidon, stapanul marilor, a declansat un val urias care s-a revarsat din mare maturand multimea navalitorilor, pe care i-a luat cu sine, in retragere.

Stirile PROTV

O femeie din Suceava a primit în casă un grup de colindători și le-a comandat pizza. După câteva ore, a avut un șoc

RomaniaTV

Lovitura grea pentru "Beleaua" Corduneanu. Cel mai temut interlop şi-a găsit naşul mai ceva ca Al Capone

Cetatea a fost salvata, iar, dupa retragerea apelor, valul n-a mai revenit, intru slava marelui Poseidon, protectorul grecilor.

Episodul are o oarecare analogie cu momentul biblic al traversarii Marii Rosii de catre Moise cu ai sai si revenirea apei careia i-a cazut jertfa armata faraonului.

Deosebirea esentiala este insa aceea ca pasajul biblic tine de legenda, in timp ce expunerea lui Herodot apartine celui mai respectat istoric al antichitatii, ale carui afirmatii cu greu le poti pune la indoiala, scrie Infoniac.

Cu toate acestea, episodul privind valul care i-a maturat pe persani, descris de istoric, nu a putut fi comentat de specialisti, lipsind probe istorice, argumente sau macar confruntari cu alte surse sau alte relatari.

Sa nu ne indoim de Herodot

Recent, un grup de cercetatori de la Societatea de Seismologie din America a studiat scrierile „Istoriilor” lui Herodot, sub aspectul informatiilor actuale privind hidrodinamica marina. Concluzia lor este ca uriasul val „trimis de zei” fusese de fapt un tsunami, fenomen foarte rar in Marea Egee, dar posibil.

Un studiu asemanator a fost elaborat si de catre Klaus Reicherter, de la Universitatea din Aachen, Germania, care a reusit sa stabileasca data exacta cand a avut loc invazia persana in Grecia, respectiv anul 479 i.Hr, ceea ce inseamna ca Herodot isi redacta cronica la circa 50 de ani de la evenimente. Asta face informatiile si mai credibile: le avea din surse apropiate.

Cercetarile au mai descopeit ca asemenea fenomene s-au mai produs in timp, atunci cand Marea Egee suporta cutremure majore, adesea neconsemnate de istorici sau uitate de legenda.

Vezi si Parintele istoriei – Herodot

Un tsunami nu impune agitarea imenselor ape ale unor oceane, el putand lua proportii si intr-o mare, cum este cea Egee. Revarsarea apelor asupra uscatului produce efecte mai mari sau mai mici in functie de nivelul solului riveran, de amplitudinea undei produsa de cutremur, de directia spre care a actionat aceasta.

Marturiile scoicilor

Pentru argumentarea interesantei ipoteze, s-a cercetat vechimea unor depozite de cochilii de scoici marine, gasite in zone aflate in afara spatiilor afectate candva de apele marii.

Vezi si Herodot despre Zamolxis, zeul dacilor

Datarea scoicilor a permis nu numai explicarea prezentei lor prin existenta fenomenelor de tip tsunami, care le-au adus acolo, dar si plasarea in timp a cutremurelor marine, capabile sa le declanseze.

Studiile confirma ca fenomenul tsunami nu este caracteristic numai marilor oceane, el putandu-se produce si in largul marilor, daca acolo se produc cutremure majore.

Ca urmare, cercetatorii si-au propus sa elaboreze studii amanuntite, cu privire la evolutia cutemurelor submarine in diferitele parti ale Terrei. Astfel, se vor putea identifica riscurile de tsunami si se vor putea recomanda masurile ce se impun pentru protejarea din timp a bunurilor si populatiei.

Din informatiile existente, nu rezulta ca, in largul Marii Negre, s-ar fi produs cutremure majore in ultimele milenii. Le-ar fi consemnat cu siguranta numerosii calatori greci, romani, genovezi, turci si altii, care s-au referit adesea la caracterul furtunors al marii, dar niciodata la revarsarea apelor asupra uscatului.

Ca urmare, putem sta linistiti, n-avem de ce sa ne facem grija ca ne-ar pandi un tsunami la Mamaia. Ne ajunge grija cu ce ne pandeste in Vrancea.