Hatshepsut, una dinte cele mai fascinante personalitati din istoria Egiptului antic

Conducand cel mai puternic popor al epocii, a fost responsabila si pentru renasterea artistica din perioada sa, care a produs unele dintre cele mai importante capodopere ale artei egiptene. Hatshepsut nu a fost nici prima, nici ultima femeie care a condus destinul Egiptului, dar a facut-o pentru un timp mai indelungat decat si-ar fi dorit adversarii ei, nu putini. Cand Hatshepsut a ajuns pe tron, in 1473 IdHr, piramidele erau deja mai vechi de un mileniu, si 17 dinastii se perindasera de la unificarea Egiptului in jurul anului 3100 IdHr.

Chiar daca mai putin cunoscuta astazi decat urmasa sa de mai tarziu, faimoasa Cleopatra (51-30 IdHr), realizarile sale ar situa-o astazi printre marile regine in istoria lumii. Fiind la inceput regent, apoi domnind alaturi de nepotul sau, Thutmose III (care avea sa domneasca alti 33 de ani dupa moartea lui Hatshepsut), regina s-a bucurat de doua decenii relativ linistite, in care a reusit sa stabileze tara si sa restaureze monumentele distruse in epoca in care partea de nord a Egiptului era controlata de invadatorii din Levant. Datorita ei Egiptul a reinceput comertul cu Orientul, iar prosperitatea economica a fost amplu reflectata in arta epocii, caracterizata prin remarcabilele inovatii din domeniul sculpturii si artei decorative.

Pentru ca si cei putin familiarizati cu istoria Egiptului sa inteleaga rolul major jucat de regina in istoria tarii, organizatorii expozitiei au reunit o adevarat comoara de statui, basoreliefuri, statui ale membrilor curtii regale, obiecte de ceremonial, mobilier, bijuterii, numeroase obiecte care spun povestea reginei Hatshepsut, fiind semnificative pentru evolutia artistica a perioadei. Lucrarile prezentate au fost imprumutate din colectiile mai multor muzee americane si europene, multe dintre ele fiind alese din vasta colectie a Muzeului Metropolitan de Arta, dar si din Cairo si Luxor.

Nascuta in secolul XV IdHr, Hatshepsut a fost fiica lui Thutmose I si Ahmose, ajungand pe tron dupa moartea sotului ei (care era si fratele sau vitreg), cand nepotul (si fiul sau vitreg) Thutmose nu avea inca varsta necesara pentru a deveni faraon, fiind necesara o regenta. O femeie cu puterea unui faraon, conducand cea mai puternica civilizatie a lumii, Hatshepsut a trebuit sa depaseasca numeroase obstacole. Exista in permanenta amenintarea unei revolte, mai ales dupa ce nepotul ei a ajuns la varsta maturitatii, putand fi usor manipulat de puternicele grupuri de interese ale curtii regale. Cu toate acestea, Hatshepsut a reusit sa evite toate aceste pericole.

Combinand propaganda artistica si abilitati politice surprinzatoare, dupa sase ani de regenta, Hatshepsut a devenit „faraon”, fiind reprezentata ca atare in arta si in manifestarile oficiale pentru urmatorii 15 ani, cand avea sa mai dureze domnia sa. Mai mult, spre furia conservatorilor si adversarilor, avea sa imbrace si vestmintele traditionale barbatesti ale faraonului. Regina s-a dovedit in cele doua decenii un politician abil si un sef de stat a carui inteligenta, combinata cu un farmec personal irezistibil, au ajutat-o sa controleze cu mana ferma Egiptul, intr-o perioada in care in Orientul Apropiat se formau noi state. A fost o perioada fasta pentru Egipt, din punct de vedere economic si mai ales artistic. Din motive care nu au fost lamurite nici pana astazi – cel mai probabil pentru ca preotii nu doreau ca titlul de faraon sa fie asociat imaginii unei femei – domnia sa avea sa dispara din istoria scrisa egipteana, izvoarele fiind minutios distruse sau ascunse la putin timp dupa moartea reginei. Faptul ca o femeie devenise faraon avea sa aiba o puternica influenta asupra culturii, istoriei si mai ales asupra artei egiptene a vremii.

Expozitia de la Muzeul de Arta Kimbell spune povestea celor doua decenii, inclusiv povestile membrilor familiei si celor apropiati reginei, cu ajutorul lucrarilor de arta care s-au pastrat. Unul dintre apropiatii reginei, Senenmut – a carui statuie este de asemenea expusa – avea sa joace un rol deosebit de important, fiind unul dintre putinii sai sustinatori. Senenmut a fost administrator regal, avand grija de proprietati, a fost profesor si tutore al fiicei lui Hatshepsut, Neferure, ingrijea templele lui Amun, atunci considerat zeul suprem in panteonul egiptean. Dintre toti membrii curtii regale, era cel mai puternic, cel mai cunoscut si de aceea adesea reprezentat in arta epocii.

Statui, multe de dimensiuni impresionante, realizate cu deosebita atentie acordata detaliului, nu puteau lipsi din expozitie, Hatshepsut fiind reprezentata ca regina, ca faraon si ca sfinx. Organizatorii au reusit sa includa si una din cele doua statui impresionante infatisand-o pe regina, aduse de la Deir el-Bahri (locul unde se ridica templul sau funerar). Mai sunt expuse si vase din piatra, bijuterii din aur, mobilier, care ofera o imagine de ansamblu a vietii la curtea femeii-faraon.