România se confruntă cu o situație alarmantă în ceea ce privește adăposturile de protecție civilă în caz de război, iar un raport al Curții de Conturi scoate în evidență discrepanțele majore dintre județele țării. Deși unele zone ale țării beneficiază de un număr considerabil de adăposturi, există și județe în care infrastructura de protecție civilă este aproape inexistentă, iar în anumite cazuri, numărul acestora este cu mult sub necesitățile populației.
În București și județul Ilfov sunt înregistrate cele mai multe adăposturi, un total de 588, însă doar aproximativ o treime dintre acestea sunt operaționale, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența acestor spații de protecție în cazul unui conflict armat.
Provocările infrastructurii de protecție civilă în România
În alte județe, precum Dolj, Galați sau Prahova, situația pare mai bună, însă, la polul opus, există județe precum Caraș-Severin, Tulcea sau Giurgiu, care au un număr extrem de mic de adăposturi, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate serioasă în fața unei posibile amenințări.
Raportul Curții de Conturi evidențiază nu doar diferențele semnificative între județele țării, dar și problemele grave cu care se confruntă infrastructura existentă. De exemplu, în județele unde există un număr considerabil de adăposturi, multe dintre acestea nu sunt complet funcționale.
Printre deficiențele frecvente se numără lipsa garniturilor de etanșare a ușilor, tâmplăria metalică deteriorată, instalațiile electrice defecte și problemele cu sistemele de ventilație. Aceste deficiențe nu doar că fac adăposturile ineficiente, dar pot pune în pericol viața celor care ar trebui să beneficieze de protecție în caz de urgență.
În contrast, există județe care au investit resurse considerabile în îmbunătățirea adăposturilor de protecție civilă. În Galați, de exemplu, autoritățile au alocat fonduri pentru reabilitarea unui număr semnificativ de adăposturi, iar în județul Constanța, mai multe localități au inclus în bugetul propriu fonduri pentru aducerea în stare de operativitate a acestora.
Măsuri de îmbunătățire și exemple de bune practici
Pentru a contracara aceste deficiențe și a asigura protecția civililor în fața unei posibile crize, autoritățile locale și naționale trebuie să acorde o atenție sporită reabilitării și întreținerii adăposturilor. În acest sens, unele orașe au demonstrat bune practici în gestionarea adăposturilor de protecție civilă.
În municipiul Cluj-Napoca, adăposturile sunt folosite și în scopuri educaționale și recreative, ceea ce asigură o utilizare optimă a acestora pe timpul anului.
În Craiova, au fost luate măsuri pentru a preveni transformarea subsolurilor blocurilor în spații de depozitare, iar în Timișoara, autoritățile au întabulat 48 de adăposturi publice, oferind cetățenilor informații clare despre locația acestora.