Guvernul României vrea să dea 10 miliarde de euro pentru compensarea facturilor la energie. Care este riscul?

Guvernul României, condus de premierul Nicolae Ionel Ciucă, a decis să scoată „din buzunarul” cetăţenilor romani suma de 10 miliarde de euro, bani folosiţi pentru compensarea facturilor la energie.

În acest context, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei şi actual membru în board-ul Institutului European pentru Tehnologie şi Inovare a transmis faptul că această schemă de compensare pentru consumatorul final ar creşte deficitul bugetar şi presiunea pe împrumuturi.

RomaniaTV

Vestea MOMENTULUI în România! A murit un judecător CCR! Tragedia, la doar o săptămână de la învestirea lui Nicușor Dan!

Observatornews.ro

30.000 de lei, 4 nopţi de cazare la vilă. Staţiunea care a mărit de 4 ori preţurile odată cu festivalul

10 miliarde de euro pentru compensarea facturilor la energie

Executivul Ciucă vrea să ofere 10 miliarde de euro furnizorilor de energie electrică pentru a sprijini consumatorul final prin compensarea facturilor. Însă, totul cu un preţ, chiar dacă de curând anunțau că nu mai sunt bani pentru această compensare. Astfel, efortul nu ar fi sustenabil, ar creşte deficitul bugetar şi astfel s-ar putea o presiune extraordinar de mare pe împrumuturi.

Însă, guvernanţii acestui stat nu gândesc în perspectivă şi nu doresc că România să prospere, să producă propria energie şi nu servesc interesul cetăţeanului. Dacă cele două reactoare nucleare de la Cernavoda au costat 8 miliarde de euro, cu suma oferită pentru plafonarea preţurilor şi compensarea facturilor la energie electrică şi gaze ar putea fi construite alte două. Însă, este mult mai uşor să oferi furnizorilor aceşti bani decât să construieşti pentru ţară.

În acest context, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei a declarat că ”am făcut prognoze legate de evoluția consumului de energie, am analizat prețurile și tendințele la nivel național, regional și european. Plecând de la aceste date, am făcut o modelare care a avut ca rezultat suma de circa 10 miliarde de euro”.

”Riscul acestei scheme e legat de sustenabilitate, de capacitatea României de a o susține. E o sumă imensă. Această sumă va accentua deficitul bugetar, crescând presiunea pe împrumuturile care se iau oricum la dobânzi mari. Schema poate deveni un real pericol pentru stabilitatea macro a României”, a mai declarat Răzvan Nicolescu .

El arată că ”a doua problemă cu această schemă este legată de faptul că ea protejează în același mod toate categoriile sociale din România, inclusiv pe cei care nu au nevoie. Ar fi necesar ca anumite categorii sociale vulnerabile să fie ajutate mult mai mult decât în prezent, iar alte categorii care nu au nevoie să nu fie ajutate penteu că își pot permite să gestioneze singuri situația fără ajutor de la stat”.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă

Parlamentul României a luat în calcul încă de acum câţiva ani construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Decizia vine după trei decenii de încercări repetate şi eşuate în dezvoltarea capacităţii nucleare romaneşti.

Proiectul prevedea retehnologizarea Unităţii 1 şi finalizarea construcţiei Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă. Acest lucru însemnând reducerea emisiilor de carbon până în anul 2031.

Construcția acestor două noi reactoare la Centrala de la Cernavodă a fost unul dintre planurile ambițioase ale lui Nicolae Ceaușescu. Proiectul, început în anul 1980, stabilea construcția a 5 reactoare pe baza tehnologiei CANDU, care prevede consumul de uraniu natural utilizând apă grea de puritate nucleară ca moderator și agent de răcire. Însă, actuala clasa politica nu are de gând să ajute România să urce în topul ţărilor care produc energie electrică pentru întreaga populaţie. Guvernanţii doresc să îmbogăţească companiile străine şi să se împrumute tot mai mult.