Guvernul lui Florin Cîțu amenințat de moțiunea de cenzură inițiată de PSD. Cum se arată calculele din Parlament

Premierul Florin Vasile Cîțu va fi chemat marți, 4 octombrie 2021. în fața Parlamentului, pentru moțiunea de cenzură. Astfel că, noul președinte al Partidului Național Liberal are parte de o premieră politică: nu mai puțin de două moțiuni de cenzură au fost depuse pe numele său și care vor avea loc în aceeași sesiune.

Prima moțiune este inițiată de foștii parteneri USR-PLUS care s-au aliat cu parlamentarii de la AUR dar care a fost blocată iar cea de-a doua, depusă de către Partidul Social Liberal și căreia i se va lua votul pe 4 octombrie.

Stirile PROTV

Patru copii dispăruți din Constanța sunt de negăsit. Poliţiştii îi caută în toate staţiunile de pe litoral

RomaniaTV

Valeriu Gheorghiţă este pur şi simplu topit! Iubita lui face furori în vacanţă. Imagini senzaţionale cu Monica Bârlădeanu

Guvernul Florin Cîțu în pericol de demitere

După ce a fost citită săptămâna trecută, mâine, 4 octombrie 2021, moțiunea de cenzură depusă de către PSD pe numele lui Florin Cîțu va fi votată. Este o premieră politică faptul că două moțiuni de cenzură au fost depuse pe același nume în aceeași sesiune, partidele întrecându-se în strategii pentru a da jos Guvernul.

Dintre aceștia, primii care au luat inițiativa de a da jos Guvernul au fost chiar foștii parteneri ai PNL, anume USR-PLUS care au susținut pe cei de la AUR, după ce premierul Florin Cîțu a hotărât să îl demită pe Stelian Ion, ministrul Justiției. Aceasta a fost depusă pe data de 6 septembrie, însă a fost blocată după sesizări la CCR, astfel încât aceasta a fost împiedicată de a ajunge la vot.

Marți va fi votată moțiunea intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor. Jos Guvernul Cîțu”, depusă de către Partidul Social Democrat, ce a fost citită săptămâna trecută și semnată de către 157 de parlamentari din PSD. În acest context, membrii partidelor USR-PLUS și AUR, au afirmat de mai multe ori că se vor alătura cu voturi social-democraților.

Majoritatea partidelor, împotriva Guvernului. Ce spune Constituția?

Luând în considerare acest cadru politic, se poate observa faptul că împotriva Guvernului Cîțu se află o majoritate considerabilă formată din USR-PLUS, AUR și PSD. Acestora li se mai pot alătura și parlamentarii care l-au susținut la Congresul de sâmbătă, 25 septembrie, pe fostul președinte PNL, Ludovic Orban.

Conform Constituției, în ședința comună dintre Camera Deputaților și a Senatului, se poate retrage încrederea acordată Guvernului. Aceasta se poate retrage prin votarea moțiunii de cenzură depusă. Votul este dat de deputați și senatori. Moțiunea poate fi depusă de cel puțin o pătrime din totalul deputaților și a senatorilor, dezbătându-se la 3 zile după ce a fost înștiințat Guvernul care este și data de punerii. Aceasta va fi dezbătută în ședința comună a celor două Camere.

Amintim faptul că în aceeași sesiune, senatorii și deputații nu mai pot depune o altă moțiune de cenzură dacă cea inițială a fost respinsă. La aceasta se adaugă o excepție, în care se poate depune o altă moțiune dacă Guvernul își asumă răspunderea în Parlament.

Care sunt șansele adoptării moțiunii de cenzură

Pentru ca moțiunea de cenzură depusă de PSD, să fie adoptată, sunt necesare 234 de voturi. Conform calculelor din Parlament, situația se arată în felul următor:

PSD -157 de parlamentari

USR-PLUS – 80 de parlamentari

AUR – 43 de parlamentari

Conform acestei situații, dacă toți parlamentarii mai sus trecuți în numărătoare ar vota, Guvernul Cîțu ar cădea cu 280 de voturi, adică cu 46 de voturi mai mult decât necesarul de 234.

De asemenea, celor 280 li s-ar putea alătura și parlamentarii din PNL care au fost alături de Orban atunci când s-a decid noul președinte al liberalilor, care ar fi nu mai puțin de 50. Cu toate astea, fostul lider PNL a anunțat faptul că nu va vota moțiunea de cenzură depusă de PSD.

De partea cealaltă, există 134 de parlamentari din PNL, 29 de deputați și senatori din UDMR. Afară de aceștia mai sunt 18 parlamentari ai minorităților naționale. Conform tradiției grupului care spune să nu se implice în astfel de situații, aceștia e posibil să nu voteze. Afară de acestea, mai sunt 4 voturi ce aparțin unor parlamentari neafiliați ce își voturile așa cu le va dicta „propria conștiință”.

Susținătorii lui Cîțu din PNL, s-au angajat în discuții de tip „om la om”, pentru a convinge mai mulți oameni din tabăra adversă să nu voteze moțiunea, întrucât în aceste condiții în care se află țara, este nevoie de un Guvern cu puteri depline.

Florin Cîțu avertizează USR-PLUS

În acest context, premierul trimite avertizări pentru USR-PLUS, anume că dacă aceștia vor susține moțiunea inițiată de PSD, orice cale de împăcare și pentru a reface coaliția va fi spulberată.

Dacian Cioloș, actualul președinte USR-PLUS, a afirmat faptul că nu-l mai vrea pe Florin Cîțu premier, aceasta fiind prima condiție pentru ca USR-PLUS să înceapă negocierile cu liberalii. Acesta a mai afirmat că nu se va alătura guvernului minoritar, ci va susține Opoziția în cazul moțiunii.

Ce se întâmplă după votul moțiunii

Dacă se ia în considerare calculul efectuat anterior, Guvernul lui Florin Cîțu poate fi demis marți, 4 octombrie. Dacă acest scenariu se va întâmpla, atunci următorul pas este ca președintele României, Klaus Iohannis să cheme toate partidele parlamentare la discuții, în urma consultărilor, să fie aduse o nouă propunere de premier. Acesta va avea maxim 10 zile pentru a-și forma o echipă de miniștrii pe care să o aducă în fața Parlamentului împreună cu un program de guvernare. Dacă acestea sunt aprobate se va da votul de încredere.

Însă dacă moțiunea de cenzură nu va acumula voturile necesare pentru a dărâma Guvernul lui Cîțu, acesta va putea rămâne în continuare la putere dar se va putea pregăti o nouă moțiune de cenzură pentru vot în Parlament, inițiată de USR-PLUS.

Amintim din edițiile trecute ale Cotidianului „BZI”, faptul că moțiunea de cenzură depusă de PSD a fost citită joi, 30 septembrie în Parlament. Social-democrații au decis să depună moțiunea pentru Guvernului lui Cîțu fără să mai țină cont de blocarea moțiunii AUR de către CCR.