Gripa spaniolă din 1918. Virusul care a lăsat în urmă peste 50 de milioane de morți!

Gripa spaniolă a fost considerată cea mai letală pandemie din istoria umanității, peste 50 de milioane de oameni au fost răpuși de virus. România și-a pierdut figuri legendare în acea perioadă. Deși este numită în acest fel este dificil de stabilit originea acestia și, mai cu seamă, tipul de virus gripal care a caracterizat-o.

Începută în 1918, epidemia de gripă spaniolă a cuprins lumea și a lăsat în urma ei, în valuri succesive, până în 1920, între 50 și 100 de milioane de morți, potrivit unor estimări. Pentru comparație, să notăm că Primul Război Mondial are un bilanț mai puțin înspăimântător, deși i s-a spus, pe bună dreptate, „carnagiul mondial”. „Numai” 30 de milioane de victime adună Marele Război, în statistici, în rândurile militarilor (morți, răniți și dispăruți), la care se mai adaugă 10 milioane de civili.

Stirile PROTV

Cod portocaliu și galben de viscol şi vânt în mai multe zone din țară. Care sunt județele afectate de vreme rea. HARTĂ

RomaniaTV

ȘOC! Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Gripa spaniolă din 1918

Într-o perioadă mult mai cruntă economic şi social decât zilele pe care le trăim, la final de război mondial, omenirea s-a confruntat cu cea mai mare pandemie care a existat vreodată, celebra gripă spaniolă în urma căreia au murit cel puţin 50 de milioane de oameni, iar alte 500 de milioane fiind afectate. Ba chiar se estimează, după alte surse, că cifra celor ucişi de virus ar fi dublă.

02:00, 16 Dec 2024

Peste 250 de ieșeni au ajuns la spital, în ultima săptămână, din cauza infecțiilor respiratorii acute!

02:00, 09 Dec 2024

Peste 200 de ieșeni au ajuns la spital, în ultima săptămână, din cauza infecțiilor respiratorii acute!

Pandemia a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920, aproape trei ani, şi nicio ţară din lume nu a fost ocolită de virus.  I s-a spus „gripă spaniolă“ ca urmare a faptului că presa din Spania a relatat cel mai mult situaţia sanitară de la acel moment, fiind una din puţinele ţări unde nu se practica cenzura.

România a simţit din plin această molimă a secolului trecut, care s-a abătut într-o grea perioadă pentru ţară, abia ieşită din Primul Război Mondial, cu pierderi foarte mari, nefiind tratamente pentru această pandemie.

O ipoteză cu privire la originea gripei spaniole trimite la un spital de campanie britanic, din Franța, la Étaples, care trata mii de victime ale atacurilor chimice, dar și alte răni specifice războiului, numărul celor care vor fi trecut prin acest stabiliment medical depășind 100.000.

Acolo se aflau atât porci, cât și găini, luate din satele învecinate pentru a putea asigura hrana unui număr mare de militari aflați în suferință sau în tranzit.

Efectele acestei pandemii în România

În România, mulți oameni curajoși, care au supraviețuit războiului, au căzut victimă temutului virus. Este și cazul lui Eremia Teofil Grigorescu, unul dintre eroii Primului Război Mondial, cel care a condus la victorie armata română în luptele din Vrancea.

Este cel care a dat speranța românilor atunci când aceștia au fost aproape să o piardă definitiv. Începând cu succesiunea de lupte de la Oituz, din anii 1916 – 1917, și apoi cu marea bătălie de la Mărășești, Eremia Grigorescu a dovedit că mașina de război a Puterilor Centrale, coordonată de teribilul Stat Major al germanilor, poate fi oprită.

Proaspăt recăsătorit cu o femeie mai tânăr cu 20 de ani ca el, boieroaica Elena Negropontes, din Onești, după ce și-a lăsat fosta și devotata soție și pe cei patru copii ai lor, Eremia Grigorescu s-a îmbolnăvit de gripă spaniolă și a murit în iulie 1919 de boală infecțioasă. Erau modalități diferite de măsurare și a nivelului de glucoză din sânge în acea perioadă.

Pe lângă Eremia Grigorescu, o altă personalitate a României acelor vremuri a murit de gripă spaniolă. Este vorba despre Fotin Enescu, fost ministru de finanțe al României în anul 1918, care a murit la vârsta de 40 de ani.

Caracteristica neobișnuită a gripei spaniole a fost că a produs o mortalitate mai mare în rândul tinerilor adulți, 20 – 40 de ani, decât oricare altă gripă.