Generația Tate: Cum influențează internetul și idolii toxici comportamentul adolescenților

Fenomenul radicalizării adolescenților capătă amploare în școli, iar producțiile media încep să reflecte această realitate îngrijorătoare. Serialul „Adolescence” ilustrează acest fenomen prin povestea unui băiat de 13 ani care și-a ucis colega de clasă, un personaj fictiv inspirat însă din cazuri reale de tineri influențați de ideologii misogine și violente.

Un serial care oglindește realitatea dură din școli

Într-o scenă-cheie a serialului, o tânără psiholoagă, Briony, încearcă să-i contureze un profil protagonistului Jamie, însă acesta o tratează cu dispreț, o insultă și chiar o amenință, ajungând să țipe furios deasupra ei.

RomaniaTV

BREAKING NEWS! A fost transportat de urgență la spital! A făcut AVC!

Observatornews.ro

Guvernul pregăteşte concedieri la stat şi eliminarea sporului de antenă. Soluţiile propuse de Iancu Guda

Comportamentul său reflectă atitudini pe care cadrele didactice le întâlnesc frecvent în școli, unde băieții tind să respingă autoritatea feminină și să manifeste comportamente agresive.

Creatoarea serialului, inspirată de numeroase incidente reale, a vrut să exploreze întrebarea fundamentală: Ce se întâmplă în societate când un băiat înjunghie o fată până la moarte? Aceasta a observat că astfel de cazuri de violență extremă nu sunt izolate, ci parte a unui tipar îngrijorător.

Internetul și „modelele” toxice

Jamie, personajul principal, este un adolescent vulnerabil care, confruntându-se cu respingerea socială și lipsa stimei de sine, ajunge să caute refugiu în videoclipurile lui Andrew Tate și ale altor influenceri misogini. Astfel de figuri promovează o ideologie care îi încurajează pe băieți să-și afirme dominația asupra femeilor și să respingă normele sociale progresiste.

Fenomenul nu este nou. Presa britanică a analizat impactul lui Andrew Tate asupra elevilor, iar un studiu realizat de The Guardian a arătat că 70% dintre profesoarele din Marea Britanie s-au confruntat cu misoginism în sălile de clasă.

Stephanie Wescott, lector la Universitatea Monash din Australia, a investigat acest fenomen și a descoperit că radicalizarea băieților a început să se intensifice în perioada carantinei impuse de pandemie. Izolați acasă, mulți adolescenți au petrecut ore în șir pe internet, unde au fost expuși la discursuri misogine și extremiste.

Într-un studiu calitativ pe 30 de profesori australieni, Wescott a evidențiat cazul unui elev care, în doar doi ani, a trecut de la a fi un copil creativ și respectuos la un adolescent care susținea cu vehemență că Andrew Tate este o victimă a „defăimării” și că femeile ar trebui să aibă un rol subordonat în societate.

Un alt aspect alarmant este „disprețul de gen” manifestat de băieți față de profesoarele lor și orice formă de autoritate feminină. De exemplu, unii refuză să citească texte scrise de femei, considerându-le „neimportante” sau „plictisitoare”.

Problema generalizării

Deși Adolescence prezintă un caz extrem de radicalizare, specialiștii atrag atenția că astfel de violențe mortale sunt rare. Cu toate acestea, focalizarea exclusivă pe exemplele extreme poate duce la ignorarea formelor mai subtile, dar omniprezente, ale misoginiei din școli.

Hărțuirea verbală, disprețul față de autoritatea feminină și promovarea ideilor sexiste sunt probleme frecvente, iar normalizarea acestora creează un mediu în care comportamentele deviante pot escalada.

Creșterea influenței figurilor toxice asupra adolescenților ridică întrebarea: ce pot face școlile și părinții pentru a combate acest fenomen? Una dintre soluții ar fi reglementarea conținutului online, dar aceasta vine cu riscul unor dezbateri aprinse despre libertatea de exprimare.

În același timp, este esențial ca profesorii să fie instruiți să recunoască semnele de radicalizare și să intervină la timp. În absența unor măsuri concrete, școlile riscă să devină terenul de joacă al unei generații care își construiește identitatea pe valori misogine și agresive.