Gabriela și Dumitru Mihăilă, din Trifești, Iași, vând sticle cu borș natural, de sute de mii de euro. ”E un produs indispensabil”

Gabriela și Dumitru Mihăilă, din Trifești, Iași, vând sticle cu borș natural, de sute de mii de euro. Au investit 30.000 de euro în afacere în anul 2016, iar de atunci a explodat numărul comenzilor. Recent au obținut și atestatul de producători tradiționali pentru ”borș din tărâțe, cu leuștean” și ”borș din tărâțe, cu cimbru”

Gabriela și Dumitru Mihăilă au, din anul 2016, o afacere de succes din vânzarea sticlelor cu borș. Investiția a fost făcută cu fonduri proprii, aproximativ 30.000 de euro, iar o sumă importantă a fost direcționată către tehnica de ambalare, pentru a asigura condițiile de maximă igienă.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

”Noi am cochetat cu ideea de a face o astfel de afacere mai mulți ani, dar s-a concretizat în anul 2016. E un produs indispensabil în zona Moldovei și pentru că știam să îl facem acasă, natural, am zis să mergem pe latura aceasta, a produselor naturale. Noi avem experiență în comerț, am mai avut o mică afacere în domeniu. Noi am început de jos afacerea aceasta și am reușit să îmbinăm tradiționalul cu modernismul. Am achiziționat utilaje moderne și am făcut o linie de îmbuteliere, iar tot ce am investit e din fonduri proprii”, spune Dumitru Mihăilă, antreprenor din comuna Trifești, Iași, unde se află și fabrica.

Borșul ”Nuna” se vinde la pungă la 1 litru sau 1,5 litri în magazine de cartier, băcănii și cantine din Iași, dar și în lanțuri de supermarket-uri din Moldova, Galați, Brăila, Focșani, Huși, Iași. Antreprenorii ieșeni se gândesc la extinderea livrărilor în mai multe lanțuri alimentare, dar și în străinătate, în comunitățile românești.

Gabriela și Dumitru Mihăilă, din Iași, fac borșul după o rețetă veche de 100 de ani

Borșul este sută la sută românesc, realizat prin fermentarea tărâței de grâu. Nu conține niciun produs artificial și este făcut după o rețetă românească veche de o sută de ani. Materia primă provine de la producătorii locali din zona Trifești.

„Rețeta este veche, de o sută de ani. Am fost într-un sat din Bucovina și am discutat cu o bătrână de acolo, care ne-a explicat rețeta, apoi în satele de la noi, și am găsit rețetele vechi. Am găsit rețeta originală și într-o revistă veche, ce se numea «Sunătoarea». Noi ne-am inspirat din rețete, pentru a păstra regula străveche de obținere a borșului. Procedeul durează undeva la 4 zile. Huștele se fac în butoaie de lemn, mecanismul de învârtire a borșului este cel de pe vremea bunicilor. Se amestecă manual, cu o paletă din lemn, iar totul se lasă la fermentat 48 de ore. Nu se face nimic forțat, ci tot procesul este natural. Folosim făină de porumb, tărâțe aduse de la moara din Trifești, unde se macină cu ciocănele, crenguțe de cireș, leuștean de la producători locali. Borșul se face așa cum știu gospodinele să îl facă”, spune Gabriela Mihăilă.

Borșul este folosit, în special, la prepararea ciorbelor. În funcție de zonă, poate fi utilizat și la alte preparate.

Gabriela Mihăilă: ”Ne sunt recunoscute eforturile”

Antreprenoarea mai spune că, din cauza prețurilor mari la materia primă, gaze și electricitate, vor fi nevoiți să crească prețul la produsul final. Un litru de borș ”Nuna” costă acum, în medie, 1,7 lei. În ceea ce privește atestatul tradițional obținut de la Direcția Agricolă Iași pentru ”borș din tărâțe, cu leuștean” și ”borș din tărâțe, cu cimbru”, documentul reprezintă pentru ei recunoașterea eforturilor de a păstra pe piață un produs natural, curat.

”Noi chiar am încercat să păstrăm prețurile cât mai mici pentru că e un produs, mai ales, pentru omul de rând. Pentru borș, apa trebuie să fie fierbinte, deci vă dați seama cât gaz consumăm. Obținerea atestatului tradițional e o apreciere a faptului că facem produse de calitate, tradiționale. A durat o lună obținerea atestatului tradițional. Nu e vorba neapărat de un beneficiu financiar, ci e mai mult sufletește. Suntem mulțumiți că ne sunt recunoscute eforturile de până acum de a păstra afacerea de familie”, mai spune Gabriela Mihăilă.

SC Acrișorul DG SRL, firma deținută de antreprenori, a înregistrat în anul 2020 o cifră de afaceri de 778.514 lei și profit de 33.000 de lei, cu 12 angajați. Primul producător tradițional din Iași care a obținut atestatul de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este Gica Neamțu. Și-a vândut casa și terenul pentru a înființa afacerea.

În județul Iași sunt 20 de produse atestate tradițional, din carne, legume, panificație și cofetărie

În perioada 2014-2022 au fost atestate tradițional 20 de produse din Iași. Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.

Acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifică zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial. În anul 2021 au fost atestate tradițional noi produse din carne, care au fost certificate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Gabriela și Dumitru Mihăilă, din Iași, spun că vor să păstreze rețeta tradițională a borșului, chiar dacă va crește volumul comenzilor.