Este vorba despre una dintre cele șase piese cheie în implementarea acestui program, un important proiect științific internațional la care Rusia participă în continuare, în ciuda sancțiunilor internaționale impuse după invadarea Ucrainei.
Marţi, 1 noiembrie, Rusia a trimis în Franța unul dintre cei șase magneți giganți planificați pentru implementarea programului ITER privind fuziunea nucleară, unul dintre marile proiecte științifice internaționale la care Moscova încă participă în pofida sancțiunilor, relatează Le Monde preluat de Rador.
Nava care transporta „bobina de câmp poloidal” fabricată în Rusia, sub conducerea agenției atomice Rosatom, a plecat de la Sankt Petersburg (nord-vest), au informat jurnaliştii AFP. Magnetul impunător, de 9 metri în diametru și cântărind 200 de tone, a fost împachetat pentru o călătorie care ar trebui să dureze două săptămâni și să treacă prin Amsterdam înainte de a ajunge la Marsilia.
Moscova participă la programul ITER în pofida sancțiunilor
Această bobină, în formă de inel, trebuie să formeze partea superioară a structurii „tokamak-ului”, această mașină experimentală aflată în construcție în sudul Franței care își propune să controleze producția de energie rezultată din fuziunea hidrogenului, ca în inima Soarelui.
„Fără bobina PF1, tokamak-ul nu poate funcționa”, a rezumat Leonid Himcenko, director adjunct pentru probleme tehnice la Centrul ITER din Rusia, care salută această realizare „unică” după mai bine de opt ani de muncă.
Dintre cele șase bobine planificate înainte de prima producție de plasmă așteptată în 2026, patru sunt fabricate în Europa de Vest și o alta a fost construită în China, sub responsabilitatea europeană.
Impozanta piesă rusească urma să plece in luna mai, însă interdicţiile impuse navelor ruseşti privind acostarea într-un port european, din cauza sancţiunilor legate de agresiunea militara din Ucraina, i-au întârziat plecarea. Totuşi, nu se pune problema ca Rusia să nu-și „îndeplinească obligațiile” în acest important proiect internațional, a susținut Viatceslav Perciukov, reprezentantul special al Rosatom pentru proiecte internaționale, potrivit căruia „evenimentele actuale nu au afectat progresul proiectului” .
În urma intervenției sale militare în Ucraina, Rusia a anunțat totuși că se va retrage „după 2024” din Stația Spațială Internațională (ISS), un alt proiect emblematic de cooperare științifică între occidentali și ruși. Dar, în această etapă, nu a fost luată o decizie similară pentru ITER.
„Toată lumea ar piede” în cazul retragerii sau excluderii Rusiei, a declarat pentru AFP Andrei Mednikov, responsabil cu managementul proiectului bobinei. „Toți suntem o singură familie. (…). Nu există concurență, nimic” , a susținut în continuare domnul Himcenko, în timp ce Moscova și occidentalii, aliați ai Kievului, se ciocnesc pe tema Ucrainei de la sfârșitul lunii februarie.
Alături de Uniunea Europeană, Regatul Unit, Elveția, Statele Unite, India, Japonia, Coreea de Sud și China, Rusia participă cu 9,1% la costul de producție al instalației. Rod al cooperării științifice dintre treizeci și cinci de țări, ideea proiectului ITER a luat naștere în urma unui summit între președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov în 1985.