Frânturi de istorie: Ce s-a întâmplat în ziua de 23 august și cum a ajuns sărbătoare comunistă

Data de 23 august este un moment crucial în istoria României, deoarece marchează ziua în care, printr-o lovitură de stat, a fost înlăturată dictatura militară a mareșalului Ion Antonescu, s-a rupt alianța cu Germania nazistă și s-au întors armele împotriva acestuia, semnându-se un armistițiu cu Uniunea Sovietică.

Istoricii cred că aceste evenimente, care au permis accesul trupelor sovietice în țară, au scurtat războiul cu aproximativ șase luni, contribuind la înfrângerea Germaniei.

Importanța zilei de 23 august în istoria României

În momentul loviturii de stat, mareșalul Antonescu conducea România de aproape patru ani, după ce fusese numit în fruntea statului de regele Carol al II-lea, care a abdicat în septembrie 1940 în favoarea fiului său, Mihai. Sub regimul dictatorial al lui Antonescu, Constituția a fost suspendată, iar Parlamentul dizolvat, deși partidele politice au continuat să funcționeze. Liderii acestor partide au jucat un rol esențial în pregătirea evenimentelor de la 23 august, păstrând legătura cu puterile aliate.

Stirile PROTV

Ce purtau militarii nord-coreeni văzuți la Donețk. Șeful spionilor de la Phenian, oferit și el Rusiei

RomaniaTV

Vortex polar peste România, ger siberian în aproape toată ţara!

Sub conducerea lui Antonescu, România a intrat în război de partea Axei în iunie 1941, împotriva URSS, cu scopul de a recâștiga Basarabia și Bucovina de Nord, teritorii pierdute în urma pactului Ribbentrop-Molotov. După ce aceste obiective au fost îndeplinite, Antonescu a decis continuarea înaintării armatei române pe teritoriul sovietic, ocupând regiunea dintre Nistru și Bug.

După înfrângerea de la Stalingrad din perioada august 1942 – februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze, ajungând pe teritoriul României în martie 1944. Frontul de Est a fost stabilizat pe linia Chișinău–Iași–Târgu Frumos până în august 1944.

Pe 23 martie 1944, regele Mihai l-a trimis pe generalul Constantin Sănătescu să sondeze opinia ofițerilor de la Ministerul de Război și Marele Stat Major, însă aceștia au considerat că nu era momentul potrivit pentru o lovitură de stat. Totuși, în august 1944, regele Mihai a văzut o oportunitate: Germania își retrăsese o importantă divizie de tancuri de pe frontul românesc, iar armata sovietică era pregătită să lanseze un atac de proporții.

Pe 20 august, rușii au lansat Operațiunea Iași-Chișinău, iar regele Mihai, după o întâlnire cu liderii militari și politici, a decis ca lovitura de stat să aibă loc pe 23 august, mai devreme decât planificase inițial.

Evenimentele din 23 august 1944

În după-amiaza zilei de 23 august, Antonescu s-a prezentat la Palatul Regal pentru o audiență cu regele Mihai. După o discuție de peste o oră, în care mareșalul a refuzat să accepte ieșirea din război fără acordul lui Hitler, regele a dat semnalul pentru arestarea sa, rostit prin fraza

„Dacă lucrurile stau așa, atunci nu ne mai rămâne nimic de făcut”. Antonescu și ministrul său de Externe, Mihai Antonescu, au fost imediat arestați și predați unui grup de muncitori înarmați conduși de Emil Bodnăraș, care i-au dus într-o casă conspirativă. Ulterior, Antonescu a fost predat sovieticilor, judecat în România după război și executat în 1946.

De ce 23 august era o sărbătoare în perioada comunistă

În perioada comunistă, lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost prezentată de regimul comunist ca o realizare majoră a Partidului Comunist Român, cu o minimizare sau chiar eliminare a contribuției celorlalți actori politici și militari. Din 1948, această dată a devenit Ziua Națională a României, titlul evenimentului fiind modificat de Nicolae Ceaușescu în „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”.

Adevărul istoric, restabilit după 1989, arată că Partidul Comunist Român, deși era o mișcare ilegală cu un număr redus de membri, a jucat un rol limitat în evenimentele de la 23 august, principalul său aport fiind furnizarea unei miliții pentru arestarea lui Antonescu și a guvernului său.

Lovitura de stat a permis României să semneze Tratatul de pace de la Paris din 1947 ca stat învins, dar contribuția României de partea Aliaților a ajutat la recuperarea Transilvaniei de Nord, cedată Ungariei în urma Dictatului de la Viena din 1940.

Cum era sărbătorită ziua de 23 august înainte de 1989

Sub regimul lui Ceaușescu, Ziua Națională a fost transformată într-o serie de evenimente destinate glorificării liderului. Acestea includeau parade ample ale „oamenilor muncii” și spectacole omagiale organizate pe stadioane, toate fiind acoperite în presa de stat. La defilări participau și militari, alături de pionieri, elevi de școală primară și gimnazială. Unul dintre punctele culminante ale zilei era mega-spectacolul de pe Stadionul 23 august din București, unde zeci de mii de oameni participau la manifestări menite să-l omagieze pe „cel mai iubit fiu al țării”, Nicolae Ceaușescu.

Dincolo de propaganda oficială, sărbătoarea includea și o componentă populară, mulți români încheind ziua cu grătare și bere. Totuși, în ultimii ani ai regimului, când penuria alimentară devenise severă, aceste festinuri s-au rărit considerabil.