Florin Cîțu trăiește în lumea lui: „Vești bune din economie! Injecția a funcționat perfect“

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, trăiește în lumea lui și ignoră toate semnalele venite din mediul financiar-bancar. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Florin Cîțu scrie că investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică de 0.4 puncte procentuale.

„Vești bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani. În trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgență. Totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică de 0.4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe țâri care pot arata o astfel de performanță“, scrie Florin Cîțu pe pagina lui de Facebook.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Florin Cîțu trăiește în lumea lui: „Salariul mediu nominal net a crescut în luna iulie!“

Ministrul Finanțelor susține că salariul mediu nominal net a crescut în luna iulie, iar injecția de lichidități în economie a funcționat foarte bine.

„A doua veste bună, în iulie câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% față de iulie 2019. Această CREȘTERE a venitului NET de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale. Pentru a menține ritmul și a asigura revenirea rapida a economiei este nevoie că politica fiscala și monetară să lucreze împreună“, precizează Florin Cîțu.

„Injecția de lichiditate în economie a funcționat perfect“

În ciuda tuturor avertizărilor financiare privind problemele grave cu care se confruntă economia românească, ministrul apreciază că injecția de lichiditate în economie de până acum a funcționat perfect.

„Spațiul fiscal este limitat dar mai este loc de relaxare pe partea de politica monetară, atât la dobânzi cât și la rezerve minime obligatorii. Injecția de lichiditate în economie de până acum a funcționat perfect. Trebuie să continuăm.”, mai scrie Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.

Deficitul bugetar a crescut la aproape 50 de miliarde de lei

Deficitul bugetar a crescut la aproape 50 de miliarde de lei. Asta în timp ce ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, se laudă cu „performanțele“ lui de mare strateg economic.

Diferența dintre venituri și cheltuieli a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei după primele șapte luni ale anului, adică 4,7 la sută din Produsul Intern Brut. Semn că lucrurile merg mai prost, în ciuda celor afirmate de Florin Cîțu, este faptul că anul trecut deficitul bugetar a fost de 1,7 la sută din PIB.

În bugetul statului au intrat mai puțini bani din cauza creșterii cheltuielilor statului, impactului crizei, dar și ca urmare a amânării plății taxelor de către companii. În total, acestea s-au majorat cu peste 13 %.

Sume cu mult mai mari decât cele de anul trecut au fost date pe asistența socială, salariile bugetarilor și bunuri și servicii. Au fost alocați mai mulți bani și pentru investiții. În total sunt peste 20 de miliarde de lei la acest capitol, cu aproape 30 la sută mai mult decât anul trecut.

Pentru întregul an, Guvernul țintește un deficit de 8,6 la sută din PIB.

Risipă bugetară a Guvernului liberal

În această perioadă, nu s-a luat nicio măsură reală de raționalizare a cheltuielilor publice și prioritizare a investițiilor. Risipa banului public s-a văzut în achizițiile publice la suprapreț, cheltuielile discreționare, despăgubiri ș.a Investițiile publice nu au fost prioritizate.

Consiliul Fiscal, care estimează un deficit bugetar de 8,9% din PIB în acest an, mult peste prognozele inițiale ale Guvernului.

În ultimele 10 luni s-a renunţat la colectarea arieratelor istorice care au ajuns la peste 19 miliarde lei şi, dacă acest lucru nu era de ajuns, companiile cu datorii au ajuns să fie eligibile în a primi sprijin ulterior de la stat (statul împrumutându-se pentru acest sprijin). Mai mult, s-a renunţat efectiv la combaterea solidă a evaziunii fiscale, estimată la peste 10-11% din PIB în valori anuale.