Flatulența excesivă sau acumularea de gaze în abdomen este o afecțiune frecventă care poate apărea ca reacție la o dietă incorectă și la o alimentație dezechilibrată. Dar poate fi, de asemenea, un semn de dispepsie, o tulburare digestivă datorată unei motilități anormale a stomacului. Din cauza acestui deranj, prin care alimentele care persistă în stomac, disconfortul provoacă o senzație de plenitudine, balonare și alte simptome.
Întregul sistem digestiv poate fi afectat de flatulență. Gazele scăpate în intestine împiedică alimentele să se deplaseze normal, provocând arsuri la stomac, eructații și un gust neplăcut în gură. În plus, gazele în cazul balonării duc la o creștere a lumenului intestinului, la care acesta reacționează cu dureri înjunghiate sau dureroase, care apar adesea sub formă de contracții. Expulzarea gazului ameliorează disconfortul pentru o vreme, dar numai până când următorul „lot” de gaze se acumulează și provoacă un alt ciclu. Acesta poate fi însoțit de scaune, constipație sau diaree, greață și apetit redus sau absent.
Flatulență excesivă. Manifestările deranjului la copii
La nou-născuți și sugari, flatulența este destul de pronunțată. Copilul devine iritabil și capricios și se trezește frecvent. Apetitul este diminuat și balonarea abdominală crește după masă. În timpul hrănirii, copilul poate apuca cu lăcomie sânul, dar îl eliberează imediat. Poate exista regurgitare frecventă, fie cu lapte sau lapte praf, fie cu aer.
De cele mai multe flatulența apare la înghițirea de aer în timp ce o persoană mănâncă și bea. Balonarea abdominală temporară și gazele sunt o problemă frecventă dacă o persoană nu mănâncă corect. Băuturile carbogazoase, guma de mestecat și fumatul contribuie, de asemenea, la acest lucru.
Trebuie să se înțeleagă faptul că aerul în sine nu este periculos, la o persoană sănătoasă, o parte din el pleacă din stomac sub formă de eructații, iar restul ajunge în intestine, unde este expulzat în mod natural.
Consumul anumitor alimente provoacă manifestarea deranjului
Mult îndrăgitele dulciuri sunt unul dintre cei mai comuni factori declanșatori ai balonării. Carbohidrații ușor digerabili din produsele de patiserie, biscuiții, dulciurile și alte gustări provoacă fermentație, ceea ce duce la secreția de gaze. Balonarea după o masă, în cazul în care dulciurile au fost prezente în meniu, este un semn tipic de flatulență cauzată de fermentare.
Alimentele care conțin amidon și fibre grosiere, precum cartofii, leguminoasele, pâinea de secară, varza, pot provoca, de asemenea, gaze. Un remediu popular pentru arsurile la stomac este bicarbonatul de sodiu. Însă, aceasta nu este atât de sigur pe cât pare. Gazele formate în stomac atunci când bicarbonatul de sodiu reacționează cu acidul clorhidric pot declanșa cu ușurință simptomele flatulenței și agrava situația.
Microorganismele care populează intestinul uman sunt esențiale pentru normalizarea și menținerea unei digestii corecte. Dar chiar și un „dezechilibru” ușor în compoziția microflorei poate face ca bacteriile producătoare de metan, hidrogen, hidrogen sulfurat și dioxid de carbon să devină predominante. Astfel, atunci, în mod natural, apare balonarea abdominală.
O flatulență excesivă poate apărea și din cauza stresului. Stomacul și intestinele sunt controlate și monitorizate de sistemul nervos, la fel ca toate celelalte organe. Nu este surprinzător faptul că atunci când există stres, stres psiho-emoțional excesiv și oboseală, activitatea acestor organe poate fi perturbată și, ca o consecință, se pot observa gaze în exces.